„Ca şi mai vechiul Pe fond roşu, acest desen, intitulat Pe fond celest, gravitează în jurul aceleiaşi teme a unei armonii muzicale, bineînţeles, dar şi teatrale – cu cele două măşti de-a dreapta şi de-a stânga «blazonului» suprapus. Cu alte cuvinte, se referă la capacitatea de maximă creaţie a unor artişti ce au primit harul acesta, nu se ştie de ce şi de unde, dar …
„Pe fond roşu e un fel de invitaţie pentru a pătrunde, pe o deschisă poartă, către o feminitate armonioasă, atemporală, muzicală şi… arhitecturală! Trecătorul timorat de jos este contemporanul nostru, suntem noi, pragmatici, plictisiţi, siniştri... Tocmai de aceea-i reticent să treacă pragul unei lumi care… dispare! Preferă să rămână cu Carrefour, Ikea & Bricorama...“ Tudor Banuş Pe roşu, nu vezi frunzele de sângeri, pe roşu, nu se vede …
Suntem fiinţe ieşite dintr-o Mitteleuropa ca din filmele lui Chaplin sau Fritz Lang, iar noua „cultură“ ne-a convins că suntem furnici lucrătoare ce se uită pe gaura cheii la strălucitoarea şi noua împărăţie a neştiinţei... Tudor Banuş Nu doar lacheii se uită pe gaura cheii nu doar lacheii-s lacheii găurii cheii. Lacheii găurii cheii trebuie doar s-o cureţe zilnic (e vorba de gaura cheii) de praful depus peste noapte în gaura …
Trăim într-un modernism regresiv, al cărui unic proiect veritabil […] este crearea unui sistem consumerist, hedonist şi ultraindividualist. Cele câteva monumente emblematice, ca „La Grande Arche“ şi CNIT-ul de la Défense (sus şi în stânga, în desen), sunt simptomele urbanismului dement, megaloman, faraonic, totalitar şi antidemocratic, care n-au ştiut să vadă că, de fapt, Occidentul e ros, ca de termite, de către o populaţie eteroclită, fie …
Cojile ouălor roşii, cojile roşii ca roşiile, roşiile coji (ca stacojii de roşii; ca sângele ojii de unghii; ca pluşul de gală al lojii de teatru, la operă), – cojile ouălor roşii acoperă, pân’ să le spargi sau înjunghii, între noaptea de Sâmbă- ta Mare şi zintâi de Paşti, o faună strâmbă, scălâmbă, tălâmbă de troli ooclaşti. ___________________ * Nu 9, ci „noi” [oferte] !
„… se vorbeşte mult de «l’homme augmenté» prin tot felul de mijloace tehnologice. E nevoie însă de hiperumanism, şi nu de transumanism, care e doar performativ: cantitativ, iar nu calitativ.“ Tudor Banuş Patru personaje principale plus un altu,-n umbră, pteromorf, – despre care n-am să ciripesc, fi’ndcă nu ştiu puştiu-al cărui, oare, dintre ceilalţi patru va fi fi’nd, ba mă tem şi că e, el, acela care strânge capetele-n coşul ghilotinei, – ajuns, azi, …
Acum câteva zile, mai exact sâmbătă, 19 martie, către seară, s-a lansat, în cadrul anualului „Salon du Livre“ (redenumit, acum, „Livre Paris“), placheta de poeme L’endroit est adroit l’envers est en vers: Aceasta conţine 20 de dese(m)ne ale lui Tudor Banuş (apărute, de-a lungul timpului, la rubrica Tandem, în Observator cultural), ilustrate de către Şerban Foarţă, în versuri scrise de-a dreptul în franceză (conform principiului ad-hoc: …
În van, dotat cu furculinguri, vrei zeama lungă să ţi-o găţi, când ea şi tu nu sunteţi singuri, ci-ntre chiţcanii cu mustăţi, cu scări, cu flamuri şi cu surle ce-or să te zboare de pe tron, cum suie,-n juru-ţi, nu pe turle, ci din castron în alt castron, ne’ngăduind să-ţi treacă bolul alimentar prin tub, ca să-ţi priască, – fi’nd mata simbolul tantalicei inanităţi, prin care circulă, anhidre, ca-n cele două jumătăţi ale apaticei clepsidre, nisipuri, iar nu bunătăţi; pe când, …
Trepte Dacă te-mbarci, imbold o să ai din partea lui Giuseppe Arcimboldo, care din cartea lui face, prin pars toto, un bi-bli-o-te-car întreg... Un Greta Oto e fluturele rar al cărţii vagi prin ale cărei coli poţi vedea, dacă le ţii în zare, precum printr-o perdea de tulle, imagini pale, sau ce ţi se năzare şi nu s-ar …
Cubatura sferei „Soarele e rotund, pămîntul e rotund, femeile, rotunde (acolo unde se cuvine!); dar cum să cazăm aceste binefăcătoare sfere în geometria rigidă ce ne limitează cotidianul?...“ Tudor Banuş Zice: Încerc să ies din cub (sau din pătrat) să intru-n sferă (sau în cerc). Zice: Încerc (inima-mi speră) să rotunjesc ceea ce-njunghie ca o unghie, …
BLINDES TOR Oare-l putem numi „Psihanaliză“, „Autopsie“? În tot cazul, e materializarea (foarte riscantă) a unui „ecorşeu“ psihic în care ne pierdem, mai mult sau mai puţin, în faţa unor porţi blindate, cînd dăm la o parte cortina sufletului! (Tudor Banuş) În fiecare ceas din zi, e ceva de-ascuns în magazie – în hruba Doktorului Freud cu,-ntr-însa, …
Justiţie Zeiţa oarbă, fără pată, de pe fronton, şi-ntraripată, cu spada,-n dreapta – a Justiţiei, căci e-al Palatului Justiţiei frontonul alb cu,-ntruchipată Dreptatea oarbă, fără pată, palatu-n care stă pe tron slujbaşul celei din fronton, unul din domnii preşedinţi de tribunal sau de …
Bilete de cocostîrc I Cocò făcutu-s-a cocor; cocoru,-n vorbă cu un stîrc, ouat-a ou de cocostîrc, ce-a eclozat; iar cocostîrcul acesta, care n-are smîrcul drept domiciliu, nici decor, extrage (după cum constrînsul- a, de cînd era pui, stăpîn-su*), cu pliscu-i lung-prelung, bilete (de cocostîrc), pe îndelete şi tacticos, pentru popor, cînd strînge-se, la tîrg, ciopor, ca să-l încînte cu minciuna mai mîngîioase ca …
Bilete de cocostîrc I Cocò făcutu-s-a cocor; cocoru,-n vorbă cu un stîrc, ouat-a ou de cocostîrc, ce-a eclozat; iar cocostîrcul acesta, care n-are smîrcul drept domiciliu, nici decor, extrage (după cum constrînsu- l-a, de când era pui, stăpîn-su*), cu pliscu-i lung-prelung, bilete (de cocostîrc), pe îndelete şi …
Goose-Step Prinţul cu Lebăda, din Montsalvat, n-a fost salvat de lebăda-i, – lebăda albă şi sacră decăzînd (întristarea e mare!) la starea de carne macră, – carne de gîscă... Gîsca, die Gans, …
Faţă-n faţă Pe-aici îşi avusese propriul heim,„căminul, cuibu“,-adică, şi Georg Heym, ce aştepta cum, mai tîrziu, un alt poet*, ca maldărul de sur asfalt, beton şi fier: cetatea ne-mai-vatră, să-şi, vai, ridice labele de piatră şi, cu pas greu, s-o ia din loc, iar zidul să-şi fie dintr-o dată propriul idol, – tot fumegaiul hornurilor, sie tămîie grea şi …
Bărboşi şi ostateci De nu se ştie unde,-n unde,-ţi tulbură minţile Neptun. Figuri ca două guri de tun, – afunde. Figuri de proră,-n ora făr’ de oră, parcă... În cam răspăr cu nava, stăruie o barcă pe care se lăţeşte, ca o eczemă, sarea (marină, iar nu gemă). Fără să supere bolnava barcă, ce încă n-a ajuns …
Între ziduri „… m-am lăsat dus de o viziune ce retropedalà către secolul 19, probabil la Londra, unde zidurile şi cărămida – prin osmoză – făceau parte din structura oamenilor şi a sărăciei lor, aşa cum ghetto-urile si banlieu-rile actuale se înfiltrează în fiinţa celor captivi ignoranţei, superstiţiilor şi îndoctrinărilor de tot felul... Oarecum, sînt niste portrete …
Vasul fantomă Ţi se vor înmuia genunchii, fără ca tu să ţi-i îndoi, atunci cînd, mare cît un munte, vedea-vei de pe chei, cu ochii tăi, nava care e din unghii de morţi (morţi fără funeralii) făcută, zisă Naglfar, ce taie-n zidul apei falii, cînd luna arde ca un far, şi-l are timonier pe Loki, staroste-al Zilei de Apoi, pe care …
