SEMNAL EDITORIAL. O mesageră a criticii de întîmpinare
- 01-02-2013
- Nr. 659
-
Monica PILLAT
- ISTORIE CULTURALĂ
- 21 Comentarii
Livia Ciupercă este autoarea unor volume de calde aprecieri critice la adresa unor oameni de cultură şi literaţi mai vechi şi mai noi, pe care îi aşază, cu o generozitate rar întîlnită, în galeria preferinţelor personale. În două dintre cărţile ei, Emoţii, Editura Spiru Haret, Iaşi, 2011, şi Scriitori gălăţeni de ieri şi de azi, Editura Centrului Cultural „Dunărea de jos“, Galaţi, 2012, autoarea ne propune o apropiere originală de artişti şi de operele lor. Demersul critic este puternic marcat de sentimentele pe care lectura diverselor genuri, poezie, proză, eseistică etc., le suscită, temperatura emoţiei fiind cea care îi arată Liviei Ciupercă prezenţa autentică a valorii. Entuziasmul, exprimat prin tonuri lirice exclamative, aduce un suflu nou în peisajul tipului de comentariu critic pe care adesea erudiţia şi orgoliul savant îl văduvesc de tandreţea receptării. În acelaşi timp, autoarea are o prospeţime a percepţiei care îi dă dezinvoltura spontaneităţii în emiterea judecăţilor de natură etică şi estetică. O componentă importantă a abordărilor propuse de Livia Ciupercă este dimensiunea istorică a fenomenului cultural românesc. Atît în volumul recent apărut, Scriitori gălăţeni de ieri şi de azi, cît şi în monografiile Dominic Stanca, Editura Universalia, Bucureşti, 2011, şi O carte cît o […]
Felicitari!
Felicitari doamnelor!!!!!
Multumim autoarei articolului care ne face cunoscuta activitatea unei doamne de exceptie, Livia Ciupercă.
Multumim autoarei articolului care ne face cunoscuta activitatea unei doamne de exceptie, Livia Ciupercă.
Numai Dumnezeu poate pune atâtea haruri și pasiune în oameni.
Perfecțiunea nu este o noțiune abstract, ci una legată de stările sufletești pe care le declanșează sau le modifică structural.
Această carte de istorie adevărată este un pas uriaș spre viitor.
Echilibru și armonia sunt cele două atribute ale perfecțiunii care se regăsesc în toate cărțile scriitoarei. Profesiunea de emerit și iscusit dascăl a descoperit corola sufletul său. Toate acestea au dus spre o latură artistică miraculoasă, plină de pasiune și iubire.
Calitatea artistică și calitatea umană sunt două noțiuni inseparabile în sistemul etic al d-nei Livia Ciupercă, colega mea de suflet.
Felicitări din tot sufletul și…„DUC IN ALTUM!”( Înaintează în larg!)
Felicitari, stimata doamna Livia Ciuperca! O cunosc de mult timp pe doamna profesoara, o iubitoare de frumos, un om deosebit pentru care am o admiratie aparte. Cartea reprezinta pentru ea un mod de a trai, o innobilare a sufletului. Zilnic, cu iubire, paseste pe treptele bibliotecii in intampinarea cartilor ce-o asteapta, de fiecare data, pentru o noua zi de lucru. Ma bucur nespus ca v-am intalnit si, ca intotdeauna, va astept cu drag. Va doresc multa sanatate si sa auzim cat mai des si mai frumos de dumneavoastra!
Numai Dumnezeu poate pune atâtea haruri și pasiune în oameni. Perfecțiunea nu este o noțiune abstractă, ci una legată de stările sufletești pe care le declanșează sau le modifică structural. Este evident că perseverența și tenacitatea nu au vârstă. Ele se îmbină cu măistrie și se revarsă cu bucurie în inima cititorului. Această carte de istorie adevărată este un pas uriaș spre viitor. Echilibrul și armonia sunt cele două atribute ale perfecțiunii care se regăsesc în toate cărțile scriitoarei. Profesiunea de emerit și iscusit dascăl a descoperit corola sufletul său. Toate acestea au dus spre o latură artistică miraculoasă, plină de pasiune și iubire. Calitatea artistică și calitatea umană sunt două noțiuni inseparabile în sistemul etic al d-nei Livia Ciupercă, colega mea de suflet. Felicitări din tot sufletul și…„DUC IN ALTUM!”( Înaintează în larg!).
Felicitari doamnei Monica Pillat pentru acest articol si pentru sensibilitatea cuvintelor care o descriu pe doamna profesoara Livia Ciuperca. De fiecare data cand o intalnesc pe doamna profesoara, ma incanta cu efervescenta si pasiunea cu care vorbeste despre viata. Aceiasi pasiune o daruieste si scrierilor sale, sperand necontenit ca generatiile viitoare sa invete si sa transmita mai departe acest dar nemuritor! Ii doresc multa sanatate si forta creativa pentru a ne incanta si in viitor cu scrierile sale!
Felicitari pentru articol. As dori sa-i adresez sincere felicitari doamnei profesoare Livia Ciuperca pentru noua aparitie editoriala. Am avut bucuria si privilegiul de o cunoaste din rolul de elev al dumneai. Se numara printre putinele persoane pentru care „patriotism” si „apartenenta nationala” nu sunt doar simple cuvinte din dictionar. Prin stradania, energia inepuizabila si sensibilitatea dumneaei a incercat sa ne insufle si noua aceste valori, constientizand ca generatiile care vor urma isi vor pierde identitatea si vor simti tot mai putin ca sunt romani.
Ii doresc multa sanatate si incununarea tuturor eforturilor!
Felicitări pentru munca neobosită şi rezultatele excelente. Îi mulţumesc acestei adevărate doamne, pe care n-am avut bucuria de a o cunoaşte personal, dar căreia îi port un deosebit respect.
Felicitari d-nei prof. Livia Ciuperca pentru intreaga opera.
Felicitări, draga naostră Livia Ciupercă, pentru tot ceea ce faci! Cu certitudine, este vorba despre o carte de critică literară, pozitivă şi valoroasă, aşa cum ne-ai obişnuit, de fapt! SINCERE FELICITĂRI!!! Gheorghe A. Stroia – Revista Armonii Culturale (www.armoniiculturale.ro)
O felicit din tot sufletul pe doamna Livia Ciuperca, o respect si o admir ca pe cel mai bun exemplu de patriotism, care e intr_o permanenta cunoastere si recunoastere a celor ce reprezinta valori ai culturii romanesti.O cunosc personal, este o fiinta deosebit de sensibila si se afla tot timpul acolo unde este nevoie de ea. Ii multumim pentru omagiu adus culturii prin ” O carte cat o istorie” si „Scriitori galateni de ieri si de azi”. Pentru doamna profesoara Livia Ciuperca numai cuvinte de lauda, eu ii doresc multa sanatate si cat mai multe carti nascute din dragoste si munca cu satisfactii. Cu tot dragul!
VĂ MULŢUMIM PENTRU CALDELE APRECIERI!
În 2012, s-au împlinit 120 de ani de la naşterea doctorului DOMINIC STANCA (1892-1979), fiu de viţă veche, transilvană, care a lăsat urmaşilor săi amprenta bunului român cu iubire de neam şi ţară, iubire de profesie, iubire de tradiţii şi credinţa strămoşească, iubire de vlăstarele stirpei sale, exemplu de toleranţă şi altruism. Dr. Dominic Stanca a fost un bun Român, a dovedit-o cu asupra de măsură. A respectat – cu sfinţenie – Jurământul lui Hyppocrate şi, ca medic – pe front fiind -, a intervenit de fiecare dată, salvând vieţi sau îndulcind suferinţa multor răniţi. După război, a ctitorit spitale: la Cluj (1919), la Orăştie (1940), la Suceava (pentru Crucea Roşie, în 1943), a reorganizat (ca proprietar) Băile Someşeni (1928-1949). A fost profesor universitar doctor al Facultăţii de Medicină (secţia de Ginecologie) din Cluj şi a publicat multe studii de specialitate. Numele său este şi astăzi rostit cu respect. [La Orăştie, oficialiţăţile îl omagiază, anual.] Ca medic-militar, în Primul Război Mondial, dr. Dominic Stanca a trăit o experienţă unică. Sorţii au vrut ca la vârsta de 23 de ani s-ajungă „în faţa morţii”, „frângându-i-se drumul vieţii în două”, fireşte, fără voia sa, aflându-se, ca român, între cleştii unei menghine înroşite de ură şi ambiţii deşarte. Ne putem imagina ce înseamnă a fi „frânt” între două fronturi: cel pe care-l slujeşti, fără voia ta, şi cel al fraţilor tăi de sânge, aflaţi în faţa ta?! E cumplit să te transpui în pielea aceluia care are obligaţia să-şi respecte un jurământ, deşi conştiinţa lui îi spune că are altă datorie. E cumplit să conştientizezi că tu eşti (şi lupţi) într-o parte, dar ar trebui să fii într-alta. E cumplit să-ţi faci datoria şi să gândeşti la unison cu cei din tabăra din care faci parte (cu sau fără voia ta) şi să-ţi mângâi fiinţa departe de fraţii tăi de sânge. E cumplit să ai prieteni de diferite naţionalităţi şi confesiuni, care deşi gândesc (posibil) asemenea ţie sau nu, fac parte din tine (prin încartiruire), sunt (orice s-ar zice) camarazii tăi de arme, alături de care trăieşti multitudinea de sentimente, inerente, pe câmpul de luptă. Dorinţa de a înfrânge moartea este mai fierbinte doar acolo, în tranşee, în focul bătăliilor. Suferinţa nu cunoaşte diferenţe, în orice tabără te-ai afla.
Invitaţia este generoasă. Vă rugăm, lecturaţi romanul dr-lui DOMINIC STANCA: „ÎNTRE DOUĂ FRONTURI” (1935). Un memorial de război – O CARTE CÂT O ISTORIE!
Călduroase și sincere felicitări doamnei profesoare Livia Ciupercă pentru energia de care dă dovadă. Lucrarea domniei sale ,,O carte cât o Istorie vine într-un moment deosebit de prielnic și oferă tinerei generații un exemplu de conștiiță vie. Cartea este scrisă cu multă emoție și constituie și invitație a tuturor românilor la menirea lor în Univers. Autoarea este o fire temerară și încrezătoare în noi, în unitatea noastră în ,,cuget și-n simțire”. Îi doresc multă sănătate și mii de bucurii!!
Felicitari pentru articol.
Felicitari!
Recent am lecturat lucrarea „O carte cât o Istorie” a doamnei profesor Livia Ciupercă și o pot cataloga drept un avertisment asupra faptului că pierderea memoriei duce la fisurarea identității și periclitează grav proiecția noastră în viitor. Cartea este un excurs temerar într-o lume a zbuciumul sufletesc suspendat între datorie și iubire de neam, zbucium care pune în lumină frământările abisale ale ființei, dar mai ales o geometrie interioară complexă capabilă să țină piept absurdului războiului văzut ca un tragic și dezgustător complot împotriva ființei umane.
O carte cât o Istorie este o veritabilă lecție de patriotism, dar și o invitație la meditație asupra condiției noastre în Univers.
Felicitari pentru critica realizata, dar si pentru Simpozionul Naţional „Ioan Petru Culianu” pe care il organizati in fiecare an.
Am avut ocazia să o întâlnesc personal pe doamna profesoară Livia Ciupercă. O persoană extraordinară, o fiinţă remarcabilă şi o scriitoare deosebită, doamna Ciupercă m-a uimit cu spiritul dumneaei mereu tânăr şi cu optimismul ieşit din comun. Fondator şi coordonator al Simpozionului Naţional „Ioan Petru Culianu” (ajuns la ediţia a XII-a), fondator şi redactor al revistei „Primăvara ieşeană”, distinsa doamnă Ciupercă aduce continuu un omagiu culturii româneşti prin „O carte cât o istorie”, „Scriitori gălăţeni de ieri şi de azi” etc. Îi doresc din toată inima sănătate şi numai bine!
„Bine este ca fiecare să citească istoria. Mai ales cea a ţării lui.
Suntem datori s-o facem întru amintirea celor ce şi-au slujit patria
şi au adus astfel drept prinos oamenilor virtuoşi această răsplată
care li se cuvine şi care adeseori i-a îmbărbătat…”
(Montesquieu)