ISTORIE CULTURALĂ

Chei documentare și de interpretare în relația Israel – diaspora de-a lungul timpului

Stă în față noastră o carte pe care, la momentul primei lecturi, în primăvara acestui an, am parcurs-o aproape fără nici o întrerupere. Motivul este simplu: îi cunoșteam pe autorii principali – coordonatorii volumului intitulat Les relations Israël - Diaspora à travers l’Histoire, apărută la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași –, Carol Iancu și Michaël Iancu. În fond, sîntem preocupați de idei și …

Citeşte articolul

Buffalo Bill și filmul

Numele lui Buffalo Bill este sinonim cu acela al cuceririi Vestului American, din care el a știut să facă un spectacol de mare forță evocatoare, care a răspîndit în lumea întreagă, mult înaintea filmului western, mirajul aventurii în ținuturi sălbatice, confruntările cu indienii împăunați și cavalcadele în nesfîrșitele preerii. Pe numele său adevărat William Frederick Cody (1846-1917), el a parcurs, în stil american, toate treptele sociale, …

Citeşte articolul

Altfel, despre interbelic

Cazul Mircea Vulcănescu (II)

Imaginea unui Vulcănescu-filozof al esenţelor românităţii, impusă vulgarizator şi simplist de un discurs autohtonist dubios, este deconstruită sistematic de Ionuţ Butoi. Plasat în cadrele epocii ca „reprezentant marcant al tinerei generaţii, parte a curentului sociologic monografist care a descoperit lumea satului“, ca „tehnician economist“ cu funcţii în administraţie, ca publicist implicat care „a cunoscut din interior lumea ziarului interbelic“ şi ca familist aflat în luptă …

Citeşte articolul

Caruselul civilizaţiilor

„De la zborul navei Sputnik încoace […], Natura s-a sfîrşit. De-acum vom vorbi despre o lume-maşinărie.“ Este o primă evaluare critică a „viitorului“ – azi, monedă măruntă de schimb, făcută de Marshall McLuhan în secolul trecut. În loc să-şi caute, ca alţi intelectuali din generaţia lui, diverse forme de refugiu în faţa realităţilor – de cîte ori! – contrariante pentru cărturarul format în prima parte …

Citeşte articolul

Altfel, despre interbelic

Cazul Mircea Vulcănescu (I)

Una dintre apariţiile editoriale cele mai incitante, intelectual, din 2015 este volumul tînărului sociolog Ionuţ Butoi, Mircea Vulcănescu. O microistorie a interbelicului românesc, o carte care ar merita, în mod normal, să provoace dezbateri între cunoscători; o primă discuţie a avut loc, de curînd, la Muzeul Ţăranului Român, dar despre comentarii în presa generalistă nu poate fi încă vorba, iar intrarea tîrzie în circulaţie a …

Citeşte articolul

Evul Mediu românesc: liber acces pe Internet

La sfîrşitul lunii trecute (pe 28 ianuarie), la Biblioteca Academiei Române s-a lansat oficial, în prezenţa presei (cu participarea unor jurnalişti radio, în special, dar şi a reprezentanţilor Agerpress), site-ul medievalia.com.ro, concretizare a unui proiect realizat, sub coordonarea Gabrielei Dumitrescu, în cadrul secţiei de manuscrise şi carte rară a Bibliotecii Academiei, cu sprijinul Asociaţiei Excelenţă prin Cultură. Eveniment discret, prea puţin mediatizat, deşi proiectul – …

Citeşte articolul

O comisie medicală pentru Eminescu

Ioan Aurel POP, Cecilia CÂRJA... – Maladia lui Eminescu şi maladiile imaginare ale eminescologilor

Pe 27 iunie 2014, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, împreună cu Academia de Ştiinţe Medicale, au organizat, la iniţiativa preşedinţilor celor două asociaţii, profesorii Eugen Simion şi Irinel Popescu, un colocviu cu tema „Patografia lui Eminescu: adevăr şi legendă“. A fost o manifestare pluridisciplinară pe cît de spectaculoasă, pe atît de consistentă, plină de revelaţii interpretative, iar publicarea în volum a comunicărilor s-a impus …

Citeşte articolul

De ce avem nevoie de lecturile Ioanei Em. Petrescu

Există un text din 1985, intitulat Mutaţiile conceptului de critică (1.), în care Ioana Em. Petrescu vorbeşte despre generaţia afirmată după anii ’60. Cei pe care îi menţionează sînt critici care au debutat în atmosfera de liberalizare din deceniul şapte (Nicolae Manolescu, Valeriu Cristea, Marin Mincu, Eugen Simion, Mircea Martin, Mircea Iorgulescu, Liviu Petrescu, Dana Dumitriu, Eugen Negrici etc.), critici mai vechi care au găsit …

Citeşte articolul

Vizita bătrînului domn: Barbu Zevedei în România, în anii regimului Ceauşescu

Iată cum este decrisă în Autobiografia sa, rămasă încă inedită, a doua vizită făcută de Barbu Zevedei în România lui Nicolae Ceauşescu: „În vara anului 1981, am vizitat România vreme de opt zile, la invitaţia oficială a Guvernului, pentru a-mi revedea familia şi locurile natale, dar mai cu seamă pentru a vedea de aproape realizările regimului socialist. Am acceptat invitaţia doar după ce ambasadorul …

Citeşte articolul

Entertainment cu lumina stinsă

Cărţi, filme, muzici şi alte distracţii din comunism - Coordonatori: Dan LUNGU, Amelia GHEORGHIŢĂ

S-a întîmplat nu de mult, cînd am văzut noutăţile Editurii Polirom, să am sentimentul că o carte a fost publicată special pentru mine; apoi, citind-o, am găsit confirmarea: dacă m-ar fi întrebat cineva ce carte mi-ar plăcea să citesc, care m-ar face să n-o mai las din mînă pînă nu ajung la ultima pagină şi acolo, prea tîrziu, să-mi pară rău că nu am luat-o …

Citeşte articolul

Estetica papilelor gustative: de la bucătărie la filozofie

Mădălina DIACONU – De gustibus. Breviar de gastrosofie

Aţi luat vreodată „lecţii de întuneric“? La un Darkness Course organizat în Siikaniemi (Finlanda) „am petrecut“, povesteşte Mădălina Diaconu, „împreună cu un grup restrîns o seară și o noapte într-o clădire necunoscută, pe care a trebuit s-o descoperim într-un întuneric cvasitotal, «orbeşte», pe pipăite sau folosindu-ne de auz şi miros“. Și pentru ca tenebroasa prelegere să fie completă, „tot acolo“, continuă ea, „am servit cina …

Citeşte articolul

Mircea Eliade la răscrucea dintre literatură, ştiinţă şi viaţă

Moshe IDEL - Mircea Eliade. De la magie la mit

Recent a apărut un nou studiu semnat de Moshe Idel – Mircea Eliade. De la magie la mit. Nu este un studiu redundant, deşi titlul sună extrem de familiar. Însă, dacă ţinem cont de substanţa volumelor anterioare ale cercetătorului născut la Tîrgu-Neamţ, în prezent profesor de gîndire ebraică la Uni - versitatea Ebraică din Ierusalim, nici nu era de aşteptat o carte care să bată …

Citeşte articolul

Amazoanele şi istoriile lor

Adriana BABEŢI - Amazoanele. O poveste

Amazoanele de Adriana Babeţi, Editura Polirom, e un tom impresionant ca efort, documentare, dimensiuni şi ambiţii. E un catalog, o punere pe hartă, o istorie a amazoanelor, sub diferitele lor chipuri şi o recuperare a textelor şi a contextelor în care apar ele. Literatura română nu e lăsată nici ea pe din afară, după cum foarte puţine zone sînt, de fapt, lăsate neindexate de cercetătoare. …

Citeşte articolul

Despre actualitatea „Corespondenţei de la un colţ la altul“

A vorbi despre Viaceslav Ivanov înseamnă a vorbi despre simbolism, şcoala care a dominat poezia rusă din primul deceniu al secolului al XX/lea, şi a cărei criză generată de neînţelegerile dintre principalii săi exponenţi – Blok, Belîi, Ivanov şi Briusov – a dus începînd cu 1910 la detronarea sa de către mai tinerele ei rivale – acmeismul şi futurismul. Pe lîngă intresul ei …

Citeşte articolul

„Pelerini prin suflete“: între povara memoriei culturale şi libertatea spiritului

Viaceslav IVANOV, Mihail GERSCHENSON – Corespondenţă de la un colţ la altul

Într-o lume aflată în plină ebuliţie, precum societatea rusă în perioada 1910-1920, dialogul epistolar dintre Viaceslav Ivanov – reprezentant de frunte al simbolismului rus şi filozof al culturii, şi Mihail Gerschenson, traducător, critic şi istoric literar – aduce în prim plan una dintre cele mai provocatoare polemici cordiale, mustind de idei şi de argumente care să le susţină. Într-un context istoric extrem de dinamic, în …

Citeşte articolul

TVR în Epoca de Aur (II)

Alexandru MATEI – O tribună captivantă. Televiziune, ideologie, societate în România socialistă (1965-1983)

Inaugurată pe 31 decembrie 1956 – după două-trei decenii de experimente privind transmiterea imaginilor la distanţă, experimente perfect contemporane cu întreprinderi similare din alte ţări europene (!) –, Televiziunea Română ajunge, la începutul anilor ’70, a cincea televiziune din Est (după Iugoslavia, URSS, RDG şi Ungaria) ca număr de programe şi a douăsprezecea – ca număr de ore de emisie. „Cu o întîrziere, din punct …

Citeşte articolul

Amazoniada. Un tratat

Adriana BABEŢI – Amazoanele. O poveste

„Eram acolo doar eu şi ele, în pagină. Atunci, cum să fac? Să lupt în primul rînd cu partea firavă, temătoare, din mine, căci îmi era tot mai clar că acolo era adevăratul vrăjmaş, cel care mă descuraja atît de des. Să strîng ca pe un scut o carte albă la piept, să mă ascund în platoşa de hîrtie, să trag viziera din litere pe …

Citeşte articolul

Minunata poveste a amazoanelor

Adriana BABEŢI - Amazoanele. O poveste

Adriana Babeţi, cunoscuta profesoară universitară de la Universitatea de Vest din Timişoara, reputată eseistă şi traducătoare – coautoare, alături de Mircea Nedelciu şi Mircea Mihăieş, a primului nostru roman postmodern, Femeia în roşu (Cartea Românească, 1990) şi autoare, printre altele, a antologiei Barbey D’Aurevilly, Dandysmul (selecţie şi traducere; Polirom, 1995, 2013), urmată de impresionanta Dandysmul. O istorie (Polirom, 2004) – „recidivează“ în 2013 cu un …

Citeşte articolul

TVR în Epoca de Aur (I)

Alexandru MATEI - O tribună captivantă. Televiziune, ideologie, societate în România socialistă (1965-1983)

„Educaţia şi cultura nu se fac cu televizorul, ci prin lectură, prin spectacole, prin expoziţii [...]. Cea mai mare audienţă a televiziunii o dau transmisiile sportive.“ Mulţi dintre cei care, nu fără argumente, boicotează azi televizorul ar contrasemna aceste afirmaţii. Că împărtăşeşti sau nu criticile unor reprezentanţi ai Şcolii de la Frankfurt cu privire la inconsistenţa culturală a fenomenului televizual sau la primejdia unei manipulări …

Citeşte articolul

Cultură şi statalitate multiplu codate

Modernitatea Vienei şi a Europei Centrale

Multe dintre cărţile de istoria culturii traduse în română în ultimii ani sînt noi sub aspectul informaţiei, al metodei de cercetare, al noţiunilor şi problematizării. Ele au fost elaborate în medii academice libere de constrîngerile comunitar-politice, religioase, naţionale. Multe au intrat în circuitul valorilor universale, fac parte dintre referinţele de primă mînă ale studiilor culturologice, contribuie enorm la dezbaterile privind patrimoniul cultural european, moştenirile şi …

Citeşte articolul