Marea cantitate neglijabilă

Într-o țară în care nu funcționează sistemul lecturilor publice plătite, în care bibliotecile preferă să finanțeze autori locali (editați pe la tiparnițe în care directorii lor sînt acționari) care iau fața celor mai importanți scriitori (pentru că e mai simplu să-ți fidelizezi grafomanii de pe uliță decît să inviți, pe rînd, niște scriitori la o întîlnire cu miile de utilizatori declarați), într-o perioadă în care nu mai e loc pentru un post ca TVR Cultural (cu multele lui păcate, dar de o utilitate certă) sau în care ICR-ul devine tot mai local de te-ntrebi cînd va avea filiale comunale, e greu să mai găsești un loc scriitorului. Și român, pe deasupra, mai ales că, vorba multor librari de top, nu vinde, n-aduce public, nu a auzit nici dracu’ de el. Revistele sînt pe ducă. Dispar pe criterii economice (dar cine mai stă acum să-și amintească de repetatele țepe date de distribuitori?) și devin subiecte de presă tabloidă, pentru că, nu-i așa?, întrebarea e la ce bun o revistă de 300 exemplare, dacă tot nu vinde nici 200? Păi să-ntrebăm aceleași biblioteci județene, cu zeci de filiale, de ce revistele astea, sub 20 la numărătoare și cu semnături mai mult decît […]