UN Cristian

„Scrisul e doar o parte din viața mea“

Interviu cu Valeriu Mircea POPA

Valeriu Mircea Popa se află de cîteva luni într-o poziție nemeritată și delicată. Exclus din Uniunea Scriitorilor din România (cea care îl are președinte pe Nicolae Manolescu), e în situația de a fi acționat în instanță Casa de Pensii pentru reținerea retroactivă a unei sume încasate cu titlul de pensie asociată calității de membru al USR. Pe scurt, trebuie să dea înapoi banii încasați de …

Citeşte articolul

„Ne-am propus să aducem cît mai mulți oameni în librărie“

Interviu cu Oana DOBOȘI-POTCOAVĂ și Raluca SELEJAN

Într-o perioadă nu tocmai favorabilă mediului cultural, în care librăriile devin mai mult rețele de marketing, și piața de carte trăiește din forța celor două tîrguri de carte, două temerare s-au gîndit să riște. La Două Bufnițe promite să fie mai mult decît o librărie, și nu doar pentru faptul că apare în Timișoara, viitoare capitală culturală europeană, ci prin pasiunea echipei fondatoare și dorința …

Citeşte articolul

Încă o emisiune de cultură a fost scoasă din grilă la TVR

Interviu cu Cezar PAUL-BĂDESCU, fost realizator al emisiunii Cartea cea de toate zilele

Nu știu cum se face, dar pe măsură ce apar tot mai multe festivaluri literare, care înghit bugete greu de imaginat, transformînd zona literară doar într-un fenomen pentru un grup mai mare sau mai mic de oameni, constatăm eliminarea din spațiul public a unor constante. Recent, Cezar Paul-Bădescu a anunțat că TVR 2 a renunțat la emisiunea Cartea cea de toate zilele. Discuția suspendării …

Citeşte articolul

„Spiritul Timişoarei“ va fi reaprins – de această dată – prin cultură

Interviu cu Simona NEUMANN

Pe 16 septembrie s-a încheiat mult aşteptata evaluare a proiectelor celor patru oraşe rămase în finala românească pentru Capitala Culturală Europeană. După anunţarea rezultatului de către Steve Green, preşedintele juriului de experţi independenţi responsabil cu evaluarea candidaturilor pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, am iniţiat acest dialog cu principalul vinovat al succesului Timişoarei, Simona Neumann, director executiv al Programului „Timişoara 2021, Capitală Culturală …

Citeşte articolul

„iocan înseamnă şi concurenţa valorii“

Despre o revistă de proză scurtă cu apariţie trimestrială

iocan este noua revistă de proză scurtă, o apariţie cu un format de tip carte, excelent realizat, după modelul revistei Granta din Marea Britanie. Realizată cu colaborare internaţională, iocan reuneşte o colecţie de 26 de proze cu stiluri, voci şi teme diferite, de la despărţiri sau începuturi, la aeroporturi şi regăsiri. Apar nume noi, româneşti, care promit să aducă în peisajul literar autohton un suflu proaspăt …

Citeşte articolul

„În 25 de ani de existenţă, peste 7.000 de cărţi au văzut lumina tiparului la Nemira“

Interviu cu Ana NICOLAU, directoarea Editurii Nemira

„Am 26 de ani, locuiesc într-o garsonieră plină cu cărţi şi flori. Mă dau în vînt după bucătăria libaneză, sushi, cafeaua cu cardamom arăbească, bomboanele iuţi cu ghimbir şi dulceaţa de smochine. În timpul liber, sînt un foodie şi gătesc cît pot de mult. Am o căţeluşă boxer, pe care o ador, Tigra. Vara mă transform în peşte şi fug la mare cît pot de …

Citeşte articolul

„Pentru noi e important să formăm, să creştem acest public“

Interviu cu Daniela APOSTOL

Duminică, 4 octombrie, s-a încheiat ediţia din 2015 a Bucureşti Docuart Fest (docuart.ro). Juriul, format în acest an din Cristian Tudor Popescu, Magda Mihăilescu şi Marian Crişan, a decis să acorde marele premiu documentarului Roboţelul de aur, regizat de Mihai Dragolea şi Radu Mocanu. Ediţia a 4-a a festivalului, derulată sub sloganul „Freş de documentar românesc“, a avut loc în perioada 30 sept - 4 octombrie, la Cinemateca Eforie şi …

Citeşte articolul

„Nimeni nu mai ştie, astăzi, ce înseamnă autoficţiune“

Interviu cu Florina PÎRJOL

La început teză de doctorat, Carte de identităţi s-a concretizat într-un volum apărut la Cartea Românească, în 2014, şi premiat deObservator cultural în 2015, la secţiunea „Debut“. Un exeget atent şi bun cunoscător al fenomenului literar contemporan, despre autoficţiunea în vogă şi în continuă expansiune Carte de identităţi a fost, la bază, teza de doctorat susţinută în 2010. Cît s-a schimbat din forma iniţială …

Citeşte articolul

„Ştirile trăiesc o zi-două, o oră-două, dar reportajele rămîn“

Interviu cu Liliana NICOLAE

„Am adunat în această carte aproape 50 de reportaje scrise în ultimii zece ani. Majoritatea au fost publicate în revista Dilema veche, dar şi în revista Elle, iar unele sînt adaptări după reportaje sau documentare difuzate la radio România Actualităţi. Reportajele surprind locuri şi oameni într-o Românie în continuă schimbare, cu enorme discrepanţe. O ţară care se dezvoltă încet, cu opinteli. O ţară cînd veselă, …

Citeşte articolul

„Nu vreau să fac o carieră din scris“

Interviu cu Ionelia CRISTEA

Cîştigătoare a concursului de manuscrise al Editurii Cartea Românească, Ionelia Cristea tocmai a debutat cu volumul de poezie Noaptea de gardă. Nu-mi dau seama dacă e un studiu (deşi în România nu prea se fac), dar mi-a rămas cumva întipărit în minte că medicii citesc cel mai mult. Motivul principal l-ar constitui detaşarea de meseria în totală opoziţie cu ficţiunea. E o informaţie …

Citeşte articolul

„Clubul m-a-nvăţat că, dacă încerci ceva şi reuşeşti, ai curaj să faci mai multe“

Interviu cu Barbu Emil POPESCU

Momentele aniversare sînt prielnice întîlnirilor care pot genera mărturiile sigure. Barbu Emil Popescu, președintele de onoare al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ şi preşedintele Uniunii Arhitecţilor din România, fondatorul Club A, a fost prezent, pe 3 iunie, la cea de-a 46 aniversare, moment potrivit de a fi premiat de Observator cultural cu o diplomă de excelenţă „în semn de preţuire şi recunoaştere publică …

Citeşte articolul

Ce s-a spus pe scena Teatrului Odeon în seara de 30 martie

În cadrul Galei Premiilor Observator cultural 2015, s-au acordat opt premii la şase categorii şi Premiul „Gheorghe Crăciun“ pentru Opera Omnia. Laureaţii au fost: Cristina Andrei, Florina Pîrjol (Debut), Eugen Simion (Critică literară/ Istorie literară/ Teorie literară), Mirel Bănică (Eseistică/ Publicistică), Gabriela Adameşteanu (Memorialistică), Adela Greceanu, Marta Petreu (Poezie),Radu Mareş (Proză), Nora Iuga (Premiul „Gheorghe Crăciun“ pentru Opera Ominia). În cadrul Galei, a fost omagiaţi …

Citeşte articolul

„Resemnarea nu are ce căuta în meseria de editor“

Interviu cu Silvia COLFESCU, directoarea Editurii Vremea

La 25 de ani de la apariţia editurii pe piaţă, se impunea o trecere în revistă a principalelor momente, aventuri şi poveşti pe care-o editură particulară ca Vremea le-a tezaurizat. O mărturie a unei tranziţii învolburate, confuze, cu accente competiţionale, din partea unui editor, Silvia Colfescu, dăruit cu răbdarea de-a aşeza lucrurile temeinic, nu fără un risc vecin cu nebunia pasiunii. De ce Vremea? …

Citeşte articolul

„PEN-ul este o organizaţie luptătoare pentru scriitorii aflaţi în dificultate politică“

Interviu cu Magda CÂRNECI şi Simona-Grazia DIMA despre PEN România, momentul 2015

Organism internaţional, transfrontalier şi cu aproape 100 de ani de existenţă neîntreruptă, PEN International este recunoscut astăzi drept principala formă de susţinere a scriitorilor şi jurnaliştilor din lumea întreagă. Despre cum ar putea instituţiile culturale să iasă din zona anonimatului public şi cum reuşim să facem ca ele să fie nu doar recunoscute ca atare, cu istoria lor, dar şi cu rolul pe care-l pot …

Citeşte articolul

„Brusc, Bosnia a început să existe pentru mine, aşa ca de nicăieri, prin poezie“

Interviu cu Miruna VLADA

Bosnia. Partaj (Cartea Românească, 2014) face posibilă întâlnirea dintre trauma unui om şi tragedia unei naţiuni. Şi astfel, mica şi marea istorie se transfer-n poezie printr-un pact - partaj asumat. Despre toate acestea, într-un dialog cu Miruna Vlada. De unde şi pînă unde Bosnia? Studiile SNSPA au contat, bănuiesc, enorm. Ce este acum Bosnia pentru tine? Ce era înainte s-ajungi acolo? („o fantomă se …

Citeşte articolul

„Erau atît de multe lucruri «altfel» în acel proiect, încît nu puteai să nu fii sedus“

Interviu cu Stelian ŢURLEA

În mai 2000, se lansa pe piaţă, ca supliment al Ziarului financiar, Ziarul de duminică. Erau vremuri în care ziarele aveau pagini culturale, se plăteau destul de bine colaborările, iar publicaţiile se găseau la vînzare la toate tarabele. Curînd avea să se lanseze TVR Cultural şi lucrurile păreau să meargă uns şi spre o normalitate care dădea impresia că şi industriile culturale îşi vor putea …

Citeşte articolul

„Mi-e limpede: cartea de hîrtie se… stinge“

Interviu cu Robert ŞERBAN (featuring Gabriel TIMOCEANU)

De 20 de ani, Brumar ţine Timişoara pe harta editorială. Tocmai despre această rezistenţă vom face vorbire într-o scurtă istorie a editurii, cu Robert Şerban (featuring Gabriel Timoceanu). Împliniţi 20 de ani în 2014. Să fie într-un ceas bun! Cîte titluri s-au adunat? Mulţumesc, să fie! Nu ştiu cu exactitate cîte titluri au apărut la Brumar, ar fi trebuit să fac un recensămînt de …

Citeşte articolul

„Literatura română scrie pe mine!“

În august 2010, Casa de pariuri literare se lansa pe piaţa editorială. Şi de-atunci, în fiecare an, a încercat să se reinventeze. Povestea editorială a început cu două reeditări (Spitalul manechinelor şi Dactilografa de noapte de Nora Iuga), în ideea că trebuie să existe o continuitate, chiar dacă se-ncepe de la zero (cei doi acţionari au pariat cîte 1.000 de lei de căciulă, pentru a …

Citeşte articolul

„Am început cu bani împrumutaţi de la cunoscuţi, dar, de cele mai multe ori, de la cămătari“

Interviu cu Gheorghe ERIZANU, directorul Editurii Cartier din Chişinău

La începutul lunii martie, Editura Cartier a aniversat 19 ani de la înfiinţare. Nu neapărat acesta a fost prilejul unui dialog cu editorul Gheorghe Erizanu, cît necesitatea de a cunoaşte poveştile unora dintre numele care au schimbat cîte ceva în industria cărţii şi care încă nu s-au gîndit că e nevoie de o istorie a editurilor. Să-ncepem, aşadar, s-o scriem. Data apariţiei …

Citeşte articolul

„Mă simt mai tînăr ca oricînd şi mai bătrîn ca oricînd“

Interviu cu Constantin ABĂLUŢĂ

Arhitect diplomat, Constantin Abăluţă a renunţat la meserie pentru a deveni, la 31 de ani, scriitor liber-profesionist. Poet, prozator, autor dramatic şi traducător (peste 30 de cărţi traduse), vicepreşedintele PEN Club-ului Român e un personaj de o discreţie absolută. În spatele celor aproape 50 de volume personale se ascunde un artist rafinat, dar şi un om de o generozitate rar întîlnită. Aţi abandonat arhitectura, …

Citeşte articolul