O societate bolnavă – „Urîtul“
- 10-05-2013
- Nr. 672
-
Liviu ORNEA
- Arte
- 0 Comentarii
Bun, puternic textul germanului Marius von Mayenburg! Iar traducerea lui Victor Scoradeț sună excepțional, fără nici o notă falsă. Un text care vorbește despre lipsa de autenticitate a omului de azi, despre pierderea reperelor – estetice și morale deopotrivă –, despre standardizarea sentimentelor și despre diluarea lor într-o respingătoare pastă distribuită uniform fiecăruia. Un inginer nu e lăsat de șeful său să-și prezinte invenția la o conferință pentru că e îngrozitor de urît. Nu știa că e urît. Acum, de la colegi la soție – toți îi confirmă că e foarte urît și că așa a fost mereu. Își face o operație estetică și devine negrăit de frumos. De-acum își poate prezenta invenția, femeile fac coadă la ușa lui, el nu zice nu. Devine necruțător cu cei din jur. Are o aventură cu o bogătașă de peste 70 de ani, ea însăși trecută prin multe operații estetice. Medicul care l-a schimbat devine faimos și reproduce rețeta. Curînd, o mulțime de bărbați arată identic cu el. Soția, amanta nu-i mai deosebesc, nici nu-și doresc s-o facă. Oroarea maximă: fiul bogătașei ia și el chipul inginerului, ca să le fie amîndurora pe plac. Urmează trezirea, introspecția. Prea tîrziu. Vlad Cristache a montat […]