Prin expoziţiile de artă pariziene

În orice sezon, muzeele pariziene pregătesc fie retrospective ale cîte unui artist fie expoziţii tematice, ce se constituie, fiecare, în mari evenimente culturale. Expoziţiile rămîn deschise cîte un trimestru, uneori şi mai mult timp, în funcţie de publicul care doreşte să vadă aceste expoziţii. Cîteodată, se fac prelungiri ale perioadei de vizitare, la cererea şi insistenţele publicului. La o expoziţie se lucrează, uneori, şi un deceniu, depunîndu-se o susţinută muncă de cercetare şi marketing. Agenda expoziţiilor este stabilită cu o rigurozitate matematică, putem afla despre evenimentele programate cu cîţiva ani înainte. Asta pentru că e nevoie de timp pentru îndelungate şi dificile tratative, în privinţa împrumutului de opere ale respectivului artist din colecţii publice şi particulare.   Am pomenit despre tratativele necesare aducerii unor tablouri. Să începem vizita noastră la Muzeul Marmottan-Monet, unde are loc un eveniment de primă mărime: prima retrospectivă, pe teritoriul francez, a pictoriţei Marie Laurencin (1853-1956). Prima retrospectivă din lume a avut loc la Düsseldorf, la un an de la dispariţie. Apoi, japonezii au descoperit în pictura ei ceva din „aerul“ extrem oriental. Primul care a sesizat acest fapt a fost un negustor, domnul Takano, care, după expresia curatorului expoziţiei, a „căzut pe spate“ văzînd un […]