AVALON. Viitorul ca parte a istoriei

Ultimii ani au adus pe piaţa de carte românească o tot mai abundentă literatură de explorare politologică a viitorului. Ea nu se revendică de la profeţiile lui Nostradamus ori de la cele referitoare la viitorul papalităţii, ci vin dinspre tendinţa ştiinţifică de a decela procese cu bătaie lungă în durata temporală. În virtutea acestui fapt, un proces început ieri – este vorba, fireşte, despre un „ieri“ generic şi amplu –, prezent astăzi, este de presupus că va continua şi mîine, în caz că respectiva tendinţă manifestă nu şi-a epuizat resursele. Există, fireşte, procese de relevanţă economică, socială, politică şi culturală, elanuri tehnologice sau altele care îmbină mai multe trăsături şi produc efecte în mai multe planuri. În funcţie de complexitatea şi de anvergura lor, de direcţia ascendentă sau descendentă a unui astfel de vector, se poate estima un anume viitor; desigur, cu o anume aproximaţie şi fără a exclude din discuţie excepţiile care pot surveni, încetinind, stopînd sau modificînd dinamicile. Tocmai asemenea strădanii, de circumscriere a proximităţii care vine, constituie pariul unor autori care, în spaţiul cultural românesc, au început să fie cunoscuţi odată cu traducerea, în anii ’70 ai secolului trecut, a cărţilor lui Alvin Toffler.   Din recolta […]