AVALON. Secole şi vîrste de aur în istorie

Problema relaţiilor culturale între români și străini este una dintre ches – tiunile de interes recurent în istoriografia noastră. Comparatiștii și-au făcut o specialitate din a se referi la ele, fie că sînt istorici, filozofi, sociologi sau literaţi. Tînăra universitară Oana Andreia Sâmbrian s-a încadrat și ea de curînd în grupul celor care se interesează de aceste relaţii, ocupîndu-se de așa-numitele Convergenţe româno-spaniole de la Renaștere la modernism (București, Editura Academiei Române, 2013, 248 p). Cartea ei continuă preocupări pe care, nu demult, le manifesta sistematic istoricul Eugen Denize. Astăzi, însă, cînd valul de migraţii post – comuniste include și o sumedenie de plecări din ţară cu destinaţie hispanică, există, s-ar zice, motive în plus pentru a explora vechimea și consistenţa legăturilor dintre români și spanioli. După cum o spune și titlul cărţii, studiile înmănunchiate de Oana Andreia Sîmbrian au în vedere prima noastră modernitate (sau modernitatea timpurie). Perioadă socotită mult timp ca o prelungire a Evului Mediu românesc, aceasta nu s-a bucurat de o atenţie excesivă pînă astăzi. Atenţia lui Al. Ciorănescu, mai ales, pentru baroc și pentru alte aspecte ale dezvoltării culturale spaniole face o notă aparte în peisajul hispanisticii românești și constituie un exemplu pentru anii care […]