LECTURI ÎN VREMURI DE AUSTERITATE. Peisaj românesc

Lucian Boia este un istoric român. Contemporanul nostru. Un studios şi harnic istoric, universitar cu notorietate. Acesta este un merit al autorului, prolific într-o lume intelectuală românească, în care nu hărnicia e debordantă, lucru mai rar în zilele noastre, cu o popularitate într-o continuă ascensiune. Deja un brand Humanitas, Lucian Boia îl onorează cu răbdurie osîrdie. Dacă 1989 l-a scos din (cvasi)anonimatul vieţii ştiinţifice şi academice şi l-a lansat pe orbita unei rapid consolidate celebrităţi, lucrările postdecembriste apărute la Humanitas l-au consacrat. Avînd la îndemînă mare parte dintre cărţile sale apărute în ultimele două decenii – cărţi de facturi diverse, iconoclaste deseori şi provocatoare de fiecare dată –, să ne oprim doar asupra unei recentissime apariţii. Balcic. Micul paradis al României Mari (Editura Humanitas, 2014) este un elegant studiu, un eseu monografic dedicat unui subiect exotic al istoriei româneşti moderne. Dobrogea nu a fost niciodată pămînt românesc. Cadrilaterul anexat la sfîrşitul anului 1918 va face parte din România Mare pînă în 1940, cînd este cedat Bulgariei în acelaşi pachet de cedări cu nordul Transilvaniei, către Ungaria, şi cu Basarabia reocupată de sovietici. Nu doar despre aceşti 22 de ani se ocupă Lucian Boia cînd reface istoricul unei localităţi, obscure şi […]