Să ne relaxăm – cu dracul

Pe scurt, se ia un set de actori cu chef de joacă, cu o cotă joasă de atașament la idei serioase și subiecte inatacabile și sencepe lucrul pe improvizaţie. La fel ca-n David’s Boutique (Teatrul „Andrei Mureșanu“, Sfîntu-Gheorghe, 2005), în final, personajele au numele actorilor care le joacă (în general…). Spre deosebire de David’s Boutique și „continuarea“ lui, Kinky ZoOne (Teatrul LUNI de la Green Hours, București, 2005), temele nu sînt (în general…) ale lui Radu Afrim, ci ale actorilor de la compania maghiară a Naţionalului din Tîrgu-Mureș: dilemele identitare ale săteanului din Orășeni, tradiţionalismele secuiești (să faci umor din lipsa de umor secuiască e mare lucru), jocurile lingvistice intraductibile, începînd cu titlul spectacolului: Az ördög probája (ördög: și nume propriu, și dracul în maghiară), dar și (afrimisme) trimiteri/remake-uri/comentarii la Murnau și al său Nosferatu, După-amiaza unui faun (Debussy), Sharon Stone și Michael Jackson… Ce rezultă e o nebunie cabaretistică dintre cele dragi lui Radu Afrim, care nu vrea să salveze pe nimeni din nebunia lumii cotidiene și, totuși, reușind să sape cu aplicaţie la temelia unei serii întregi de mituri sociale. Spectatorii stau faţă-n faţă, de o parte și de cealaltă a „lungimii“ sălii principale a fostului cămin cultural […]