Un nou basm pentru intelectualii publici

  • Recomandă articolul
„Manifest pentru Monica Macovei. Să credem în basmul democraţiei”, clama de curînd, pe un ton exaltat, un apreciat filozof şi intelectual public român – Gabriel Liiceanu.  Combinaţia dintre retorica revoluţionară şi mitologia politică mi-a atras cu deosebire atenţia, mai ales că era pusă în slujba democraţiei. Am urmărit cu interes, în ultima vreme, tentativele patetice de resuscitare, în numele doamnei Macovei, a romantismului civic din anii `90, cu oferta de idealism misionar şi maniheismul civilizator aferente. Le înţeleg: nici o schimbare radicală nu poate avea loc în absenţa unei credinţe puternice şi a unui ideal mobilizator, pus în slujba unui Bine reformist şi „de partea corectă a Istoriei“. Armele mitologice ale romantismului politic trebuie deci testate din nou: e util să vezi pe cîţi credincioşi te mai poţi baza, căci de intensitatea şi de eficienţa credinţei lor depinde succesul, acum sau mai tîrziu. Nu m-aş grăbi să persiflez sau să bagatelizez utilizarea mitului (basmului) în politică, pe motiv că, vezi Doamne, adevăraţii intelectuali sînt raţionalişti şi critici. Realitatea a demonstrat, de atîtea ori, că manipularea afectivă a electoratului autohton e o dovadă de pragmatism – şi, la limită, de cinism. Numai cine nu a urmărit leadership-ul lui din 2004 şi […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

Comentarii utilizatori

Comentariile sunt închise.