Anticomunismul ca ideologie
Simona PREDA – Patrie Română, ţară de eroi!
- 05-12-2014
- Nr. 751
-
Iulia POPOVICI
- SOCIETATE
- 4 Comentarii
Habar n-am ce anotimp era, dar din poze pare să fi fost destul de călduţ – sîntem toţi doar în uniforma de pionier şi nimeni n-are helancă pe sub cămaşa albă. Am două codiţe absolut idioate spînzurînd pe sub bască (o convinsesem de curînd pe mama să-mi lase părul să crească şi nimeni din familia mea iubitoare de păr scurt nu ştia cum să mi-l aranjeze). Evenimentul de „împionierire“ se petrecea la Mausoleul de la Mărăşeşti, în prezenţa elevilor dintr-o clasă mai mare, care ne „predau ştafeta“, a durat puţin (nu ţin minte în ce-a constat), am primit nişte cărticele cu cîntece pioniereşti, ne-am tras în poză, ne-am jucat pe treptele terasate din curte şi ne-am întors la Focşani. Principala noastră preocupare, pe drumul de întoarcere, era cine-o să fie comandanţii de grupe şi de detaşament, pe baza votării democratice a numelor unice propuse de tovarăşa învăţătoare – deja ştiam că funcţia cea mai importantă, pioniereşte vorbind, din şcoală îi revenise unei fete dintr-a şaptea, despre ai cărei părinţi propriii noştri genitori spuneau că-s mari mahări ai economiei de partid. Absolut întîmplător, desigur, aceiaşi părinţi au devenit după Revoluţie – şi sînt şi acum – mari mahări ai economiei de […]
chiar *atat* tre’ sa fii ”anticomunist” ( e doar parerea mea) cat ar trebui sa fii chiar ”anti-nazist” , ”anti-creshtin” sau, ”anti-capitalist”, sau, ”anti-musulman”.
Vorbim acilea despre *mari mishcari de idei*, dintre care *doar doua*, pana *acuma*, au ”produs” milioane de *victime*. Observ doar (e doar parerea mea) ca a fi *pro* ceva, produce mai *multe victime* decat a fi pan *contra*. Sigura exceptzie pe care-o shtiu e *anti-semitismul* (boala mai veche, nene, ”trasa” tat dintr-un ”pro” ceva anume).
Io m-alatur lui Petre (vaz ca inca n-a renuntzat la stilu’ cu ”floricele”) pan directzia *asta*: adicatelea: simplu, bre: doar judecatz’ cu capu’ vost’, nu ”tragetz’ ”, chiar ca *boii*, la caru’ *altora*.
Ramanetzi *romani*, cetitzi historia, vetzi videa cate panamale ne chiar condusera inspre *dezastru*!
Da’ *chiar*: trezitzi-va, bre, *odata* din somnu’ al da moarte, ca-ndemnu’ *asta* va *e* pan chiar IMN!
Cele bune,
Nea Marin
Există în România, re-educată de Piteştiul COMUNIST
o ciudată floră şi faună a Catoblepasului Carnivor-socio-umanoid de Serviciu.
Aceste forme stranii pentru orice formă Firească a Existenţei umane,
au reuşit în cei 70 de ani ( la „noi” !) de comunism feroce şi post-comunism acerb
să prolifereze fascinant înăbuşind astfel,
speranţa unei Vieţi Eliberate de doctrine, metehne şi aberaţii.
Nimic mai colosal decît „manualele” pregătite concludent,
şcoala fiind tocmai locul propice a descreierării şi desfiinţării în faşe,
a oricărei iluzii de LIBERTATE !
Astfel, felicitîndu-se reciproc, „tovarăşii-prieteni” se regăsesc, strict,
adulîndu-se emoţionant, crispat-trist!
Asa e, Iulia. Trist, dar adevarat. Ca una care te-ai ocupat, cindva, de manualele scolare, stii ce si cum…
As adauga: anticomunismul ca dogma, anticomunismul ca discurs al Puterii, anticomunismul ca inchidere a mintii si ca „idee primita de-a gata”.
Anticomunismul nu poate fi „ideologie”
pentru simplul motiv că este prin definiţie şi prin terminologie
şi prin nume : ANTI-ideologie.
De-aceea interpretarea de după grila cea groasă şi mînjită de atîta sînge şi moarte
a ideologiei comuniste prin definiţie, Dictatura Proletariatului, este pur şi simplu
o imensă eronată eroare de Stînga ! o inducere în oroare (sic !) !
Stranie este aici (in)capacitate de exprimare : „un obiect foarte prost de cercetare ştiinţifică”,
care atinge apogeul deformărilor doctrinare de tip „propagandă pur comunistă”
cu utimul paragraf doldora de înfiorătoare manipulări ideologice de „stînga”:
Adevărurile despre teroarea criminală a ideologiei comuniste nu este Absolut Deloc „în PRINCIPAL AXAT pe discursul victimei” ( o scorneală atît de gogonată încît autoarea articolului ar trebui să fie trimisă la „canal” într-o bibliotecă pentru a se documenta „ştiinţific” înainte de a aborda după ureche atît de greşit „un obiect foarte prost de cercetare ştiinţifică”) şi cu atît mai mult, o altă îngrozitoare manipularea ideologică, „echivalarea crimelor comuniste cu Holocaustul” ( multe din Atenţionările Adevărurilor contra Aberaţiilor şi crimelor ideologiei comuniste au fost semnalate şi descris cu mult înainte de descoperirea, dezvăluirea şi analizarea Holocaustului !!!)
De aceea şi nu numai, Iulia Popovici, nu poate concepe altă „redescoperire a perioadei comuniste”
decît din perspectiva militantului propagandist de stînga orbit, surd şi opac, la Adevărurile elementare ale, aproape un secol de Dictatură şi Masacru Totalitar distrugător şi toxic-otrăvitor cu efecte colaterale şi sechele abominabile incomensurabile, pe care în modul cel mai natural bolşevic
cu putinţă, dînsa le înfierează „scolastic”, ca fiind „anticomuniste”.
Există încă profund înscrisă în „genele” pionierilor şi uteciştilor re-educaţi în spirit de castă totalitaristă, mentalitatea marxist-leninist-sartriană,
că orice ADEVĂR despre Abominabilul Comunism este un „anticomunism” obsedant împins de la spate retrograd-mişeleşte de o oarecare „ideologie anticomunistă”.
Iulia Popovici nu poate concepe că ADEVĂRUL este în modul cel mai natural opus FARSEI,
şi astfel, el poartă atît de banal, numele de ADEVĂR, şi nu de ANTI-Minciună !