LECTURI ÎN VREMURI DE AUSTERITATE. Autori români de azi

După debutul cu Aripa grifonului(Editura Cartea Românească, 1980), Alexandru Vlad (n. 1950) reuşeşte să se impună în literatura română abia în 2011, cînd îi apare Ploile amare (Editura Charmides, Bistriţa). Un roman dens, bine articulat, de o mare plasticitate, cu atmosfera de film de Antonioni şi rafinament epic marcă înregistrată Alexandru Vlad. Treizeci de ani i-au trebuit prozatorului clujean ca să se instaleze, la rîndul lui, în prim-planul literaturii române, nu doar în topurile optzeciştilor şi în clasamentele celor consideraţi tineri. Maturitatea scrisului lui Alexandru Vlad – ca şi în cazul lui Crăciun sau Nedelciu – a fost dovedită de la primele cărţi. M-am bucurat mult că un artist al prozei a căpătat cununa de lauri a succesului pe care-l merita/aştepta de multă vreme. Premiile (de la USR, de la Observator cultural şi cel al Academiei) au consemnat nu doar preţuirea unui autor îndelung ignorat de marele public. Lucrurile se mai aşază în timp atunci cînd este vorba de prozatorii care concurează pentru puţinele locuri libere din istoria literaturii române. Alexandru Vlad revine acum cu un nou volum de proză, scurtă, de această dată, o antologie făcută de autor, care beneficiază de o prefaţă cordial-amicală semnată de Victor Cubleşan: Cenuşă […]