EVADĂRI DIN BIBLIOTECĂ. Spectacol de două parale

Am trăit s-o vedem şi pe asta: soţul ajuns la ananghie crede că îşi uşurează conştiinţa păcătoasă dacă o demonizează public pe blonda care i-a fost consoartă preţ de vreo zece ani. Este încă un produs detestabil al societăţii noastre actuale în derivă, îmbîcsită de parvenitism. Dînsul a exploatat cu jovială trufie apariţiile la braţul decorativei blonde. I-a fost însoţitoare utilă de-a lungul tentativelor de ascensiune în lumea instabilă a speculaţiilor financiare. Cocoţat într-o ierarhie iluzorie, cu abilităţi de cocoş trufaş, el presupune că nu i-ar mai fi necesară dînsa şi o leapădă la margine de maidan. Ce repede se uită vremea cînd perechea aparent fericită, într-un răsfăţ de ocazie, era asaltată de paparazzi! Nu o dată, pozele de efect destinate publicaţiilor de categoria Click puteau fi obţinute doar pe furiş, prin parbrizul luxoaselor limuzine în care ei, soţi cu baftă, se deplasau de la un coktail la altul. Lui – îi strălucea pe faţă suficienţa incomensurabilă. Se considera în al şaptelea cer, alături de blondă, de parcă purta hlamida Maicii Preciste agăţată pe umeri. Cum se constată acum, pe chipul acelui mascul erau numai temporare reflexe de posesor al fiinţei deprinse să zîmbească şi să afişeze permanent aerul cuceritor […]