„Res publica“ sau „res judicata“

  • Recomandă articolul
Chiar este România o republică? Nu în sensul formei de guvernămînt, ci în acela mult mai profund al locului fundamental al cetăţeanului în spaţiul public. Ce spaţiu mai putem rezerva res publicii (treburilor publice) într-o vreme în care problemele cetăţii sînt apanajul exclusiv al prinţului? Republica nu se opune monarhiei doar ca formă de guvernămînt, ci ca mod de organizare a guvernării: monarhia se reduce la puterea discreţionară a unuia singur, pe cînd republica presupune participarea celor mulţi. Şi dacă într-o republică virtuţile sînt esenţiale pentru a asigura impunerea egalităţii şi libertăţii cetăţenilor, într-o monarhie autoritatea şefului, ordinea şi tradiţia reprezintă baza sistemului politic. Ori, cît de republică poate fi România dacă un cetăţean oarecare poate fi arestat preventiv 191 de zile doar pentru ca a deranjat un puternic la zilei? Ce mai rămîne din aşa-zisa republică română după cazul Rarinca? Şi, mai ales, s-ar putea construi – în aşteptarea unor vremuri mai propice democraţiei – un adevărat republicanism în România? Sau căderea spre democraţia iliberală, pe care cazul Rarinca nu face decît s-o reliefeze, nu mai poate fi în nici un fel oprită? Deriva democraţiilor, inclusiv a celor aşa-zis consolidate, spre forme iliberale (care nu mai respectă drepturile şi […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

Comentarii utilizatori

Comentariile sunt închise.