„În spatele scandalului UNATC“
- 03-06-2015
- Nr. 775
-
Iulia POPOVICI
- Actualitate
- 1 Comentarii
Cine sau ce se ascunde în spatele actualelor turbulenţe din jurul Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC)? Ei bine, nimic. Nu există nici o cabală, nici o forţă obscură, nici un plan malefic – iar faptul că a izbucnit ceva ce presa a calificat drept un „scandal“ este exclusiv dovada unei bube masive, cangrenate, ascunse în spatele sistemului de învăţămînt vocaţional de teatru şi film din România, nu doar al UNATC-ului. Care bubă nu priveşte strictamente cine, ce a spus despre revista Film Menu şi nici măcar pe proaspătul propus spre demitere, lectorul Andrei Rus, ci sistemul universitar, ce, pe cine şi cum formează el, felul în care relaţionează cu lumea din afară (pentru care îi pregăteşte pe studenţi) şi, da, valorile pe care se bazează: democraţia, dialogul, echitatea, toleranţa. Sigur că se poate spune că „lupta“ e simbolic inegală – că cei care reclamă, într-o universitate de secolul al XXI-lea, practici autoritariste şi abuzive, calate pe o cultură cu suspiciuni de aplecări către rasism, homofobie, antisemitism (cu totul neconştientizate), sînt mai organizaţi decît cei care apără statu-quo-ul şi au de partea lor o componentă vocală a opiniei publice. Toutes proportions gardées (ba chiar bine păstrate), la fel […]
Se poate vorbi despre învățământul artistic, despre educație, artă, cultură, intelectuali, democrație, libertate, însă problema este de maximă generalitate: așa cum îl știam, umanul scârțâie din toate încheieturile, nu se mai înțelege pe sine, se redefinește în chip amnezic, nărăvaș, cu o agresivitate dublată de incertitudine. Milă și stupoare provoacă acest spectacol, cândva universal, acum global, în care sunt mixate suprarealist pusee schizoide, ispite paranoide, vâltori maniaco-depresive, fundături autiste… Și-n ăst timp, discret, la CERN,/ se ivește-un nou concern,/ dulci speranțe se aștern:/ fie universu-etern!…