„Agora“, în cîmp deschis

Într-o după-amiază a unei zile prietenoase de toamnă, în 1947, la Bucureşti, mă îndreptam pe Şoseaua Ştefan cel Mare, acompaniindu-l pe tatăl meu, spre tipografia „Cartea Românească“, aflată la intersecţia cu Calea Dorobanţi, punct de răscruce cunoscut şi sub numele de „Roata lumii“, după un cunoscut magazin din epocă, care desfăcea coloniale şi delicatese, aflat în Blocul Volga.   Blocul avea acest nume după Cinematograful Volga, o sală de cinema nu prea mare, pe faţada Bonaparte a blocului, mereu plină de toate spectacolele din zi, începînd cu ora 10.00 dimineaţa şi continuînd mult în noapte.   Vizavi, pe aceeaşi şosea, care poartă astăzi numele lui Iancu de Hunedoara – după un intermezzo de vreo trei decenii în care a purtat numele eroului comunist, mort la Doftana, în cutremurul din ’40, Ilie Pintilie –, se afla clădirea impunătoare, cu faţada din cărămidă aparentă, a tiparniţei „Cartea Românească“, astăzi Metropolis Center.   Mergeam frecvent cu tata în această plimbare, care începea din strada Aurel Vlaicu, vizavi de aşa-numitul Velodrom (azi stadionul Dinamo), părintele meu fiind un autor de succes, cu tiraje de cel puţin 4.000 de exemplare, la fiecare dintre cele patru titluri publicate, fiecare dintre acestea avînd mai multe ediţii.   […]