Într-o după-amiază a unei zile prietenoase de toamnă, în 1947, la Bucureşti, mă îndreptam pe Şoseaua Ştefan cel Mare, acompaniindu-l pe tatăl meu, spre tipografia „Cartea Românească“, aflată la intersecţia cu Calea Dorobanţi, punct de răscruce cunoscut şi sub numele de „Roata lumii“, după un cunoscut magazin din epocă, care desfăcea coloniale şi delicatese, aflat în Blocul Volga. Blocul avea acest nume după Cinematograful …
