OCHIUL INOCENT. Foiletonizarea culturii de azi
- 02-10-2015
- Nr. 792
-
Valentin PROTOPOPESCU
- Rubrici
- 5 Comentarii
În romanul Jocul cu mărgele de sticlă, pentru a desemna decădea culturii dintr-o epocă anume, nobelistul elveţian Hermann Hesse folosea un concept extrem de polisemic: foiletonismul. Dincolo de sensul imediat, cel de „parcelare“ voită a unei naraţiuni în scopul de a capta atenţia publicului prin amînarea sine die a deznodămîntului, generînd astfel un efect de fidelizare fascinată, trebuie spus că mai există încă un tîlc, încă şi mai profund, al sintagmei utilizate programatic de Hesse. Anume, superficializarea discursului public în materie de artă, reflecţie, difuzare a informaţiei. Scriitorul avea în vedere un fenomen in statu nascendi, dar care se profila nemilos încă din perioada de gestaţie aDas Glasperlenspiel. Comerţ vs. artă Astăzi, la mai multe decenii de la publicarea cărţii lui Hermann Hesse, realitatea îl confirmă 100% pe marele artist. Ceea ce, la un moment dat, părea doar un simptom periferic, un accident marginal şi un reflex excentric a devenit, în prezent, normă, lege şi canon. Sau, pentru a formula mai exact, cheia de boltă a succesului. Unul comercial, desigur, căci formula „artă pentru artă“ nu mai este de mult un îndreptar estetic al actualităţii. Tirajul, vandabilitatea, audienţa, ratingul, iată noile coordonate esenţiale. Iar pentru ca „produsul“ umanist să „vîndă“, […]
Eco facea distinctia dintre apocalipici si integrati. E clar din ce categorie face parte autorul. Descopar acelasi discurs antitinternet pe care il au toti cei care nu s-au adaptat noii tehnologii. Navigarea pe internetul este prelungirea unor comportamente care au existat si inainte de aparitia sa. Daca iti place sa privesti ce face vecinul si sa barfesti e clar ca o sa cauti aceleasi lucruri si la TV, si in online. In ce priveste starea culturii actuale, internetul reprezinta o adevarata revolutie, comparabila cu inventarea tiparului. Daca stii sa cauti si sa verifici sursele, poti gasi site-uri sau articole foarte bune (multe realizate de oameni din mediul universitar) pe teme stiintifice sau extrastiintifice, carti la care altfel nu ai avea acces, interviuri. Azi este posibil sa fii cu adevarat conectat la evenimente culturale si evolutia artelor, in timp real. In aceeasi cloaca, poti citi manuscrise din biblioteca Vaticanului sau a Americii, poti intra in contact cu autorii preferati, poti invata gratuit limbi straine. Intr-adevar, internetul este invadat si de dejectii, dar acestea ar putea fi indepartate daca ar exista institutii precum in Franta (care totusi, isi are tabloidele si mizeriile sale http://www.france24.com/en/20151006-france-tabloid-damages-julie-gayet-hollande-photos). Dar sa nu uitam ca la 20 de ani de la inventarea tiparului, existau deja carti pornografice. A scazut acest lucru importanta tiparului in cultura?
De ce sa se revolte academicienii romani? Ce se intampla la radiodifuziunea romana?sunt motive de protest?
Ascult Radio Romania Cultural , e un post dinamic, cu multa informatie, cu multe stiri, invitati bine alesi, interventii prompte, evenimente culturale meditizate. Cu ocazia festivalului George Enescu mi-au placut interviurile si cronicile transmise inainte si dupa concerte. Imi place ca un post de radio si un ziar – cum e Observatorul Cultural – sa fie conectate la viata culturala romaneasca. E frumos sa lucrezi la radio si la ziar cand ai atatea evenimente de comentat.
Care este numele academicianului german?
Ce a spus despre Radiodifuziunea Germana, cum a dat de pamant cu respectiva institutie?
Ce ar trebui sa spuna academicienii romani despre Societatea Romana de Radiodifuziune?
Acum cativa ani unul din cei mai reputati academicieni germani a dat de pamant cu radiodifuziunea de stat germana. Fostii colegi ai genialei academiciene Elena Ceausescu se tem oare?
că engleza este batjocorită la BBC?
Cred că nu prea cunoaşteţi această limbă!