Particularităţile istoriei Banatului
Victor NEUMANN - Istoria Banatului. Studii privind particularităţile unei regiuni transfrontaliere
- 04-12-2015
- Nr. 801
-
Mirel HORODI
- ISTORIE
- 1 Comentarii
Volumul Istoria Banatului. Studii privind particularităţile unei regiuni transfrontaliere, coordonat de istoricul timişorean Victor Neumann, apărut anul acesta la Edi tura Academiei Române, este o lucrare monumentală de 620 de pagini, ce prezintă cititorului istoria unei regiuni din România care a avut o evoluţie deosebită faţă de celelalte regiuni, chiar şi faţă de Transilvania. Aşa cum subliniază academicianul Răzvan Theodorescu în introducere, volumul include lucrări întocmite de 15 autori din Timişoara şi Caransebeş, Novi Sad şi Vîrşeţ, Szeged şi Belgrad, fiind prin aceasta, el însuşi, „un volum multicultural şi multinaţional“. Contribuţia principală îi aparţine coordonatorului, prof. Victor Neumann, care, pe lîngă studiul introductiv, este autorul a 6 articole din cele 21 care alcătuiesc volumul. Banatul: Între Bizanţul Ortodox şi Europa Catolică Din punct de vedere geografic, Banatul este regiunea cuprinsă între Tisa, Mureş, Dunăre şi Carpaţi. El este situat între Europa Centrală şi cea de Sud-Est. Între 1552 şi 1716, Banatul a fost sub stăpînire otomană. Din cauza stăpînirii otomane, nobilimea locală a dispărut în regiune. Cînd a trecut sub stăpînire habsburgică, Banatul nu s-a definit ca o entitate etnică, ci ca un spaţiu al interferenţelor de tot felul, religioase, lingvistice, culturale. Banatul era o regiune multiculturală încă din Evul […]
….” Între anii 1950-1989, a avut loc o emigraţie, care a condus la o diminuare simţitoare a elitelor păstrătoare a numeroase particularităţi social-culturale. Fenomenul s-a extins după 1989, lăsînd în urmă un gol vizibil. Volumul este deosebit de interesant şi reuşeşte să ne prezinte un caz istoric concret de regiune transfrontalieră, în care multiculturalismul a reuşit să se menţină într-o măsură deloc neglijabilă pînă în zilele noastre. „…..
Plecînd de la situaţia de azi în Timişoara/Banat unde cetăţenii din Romania europeană 2015 au dublă cetăţenie în UE 28, se poate pune întrebarea ce a rămas din patrimoniul cultural cosmopoplit şi multilingual regional-local.
Cine vorbeste azi curent mai multe limbi în Timişoara/Banat?
Cine nu cunoaste azi alte limbi (în special în administraţia publică).
Ce asteptări are azi tînăra generaţie smartfone şi internet din Timişoara/Banat ?
Care aspiraţii ? către care zone geografice din UE 28 se orientează?
Către est?
Către vest?
Poate oferi încercarea de „regionalizare” noi posibilităţi tinerilor din Timişoara/Banat, în special în orientarea lor în aşa fel încît Banatul să rămînă ţelul aspiraţiilor lor ?
Sau continuă „brain drain” … pînă… ?
Eliminarea unei bune părţi a cetăţenilor Bănăţeni 1941-1989-1991 a avut consecinţe economice, culturale, politice…Care?
Ce foloase poate aduce cunoasterea mai profundă a realităţilor istorice, culturale, economice, juridice (în special perioada Habsburgică cu alfabetizarea Thereziană…) pentru tinerii de azi?
Cum şi cînd se pot realiza aspiraţiile de bunăstare, belsug şi prosperitate ale Bănăţenilor de azi?
Cum sînt relaţiile cu acea parte dintre cetăţeni din Banat care au găsit după 1941-1989-1992 HEIMAT în Vest, în Tel Aviv…. în UE28.
Ce riscă statul naţional UNITAR centralizat (Romănizarea Romăniei- Lucian Boia) cu întirzierea „occidentalizării” civilizaţiei şi economiei în viitorii zece ani.
Perspectiva anului 2025 cu o lume „globală” puternic schimbată faţă de anul 2015….. China, India, Africa vor fi cu o pondere economică şi demografică mult mai mare…..
Se pot pierde încă o dată 25 de ani în „occidentalizarea” administraţiei , economiei, culturii, ..a ”societăţii civice”….
Ce se poate realiza azi prin „regionalizare”… pe baza însusirii şi mostenirii patrimoniului cultural cosmopolit şi multilinguistic?… cu o amintire vie a realităţilor din Timişoara Banat în ultimile trei secole?
Eu cu cine votez?