Pentru eradicarea plagiatului în universităţile din România
SCRISOARE DESCHISĂ a Coaliţiei pentru Universităţi Curate către ministrul Educaţiei, prof. univ. dr. Adrian Curaj
Plagiatul a devenit o plagă a mediului universitar românesc din cauza lipsei unor reglementări clare de prevenire şi de pedepsire. Legea Educaţiei Naţionale a fost mutilată în ultimii ani prin ordonanţe de urgenţă şi alte acte normative, care au relaxat condiţiile necesare conducerii doctoratelor şi, implicit, au promovat impostura. Acuzaţiile de plagiat s-au axat pe persoane publice cunoscute, de la premierul Victor Ponta la vicepremierul Gabriel Oprea sau ministrul Petre Tobă. Chiar dacă presa a semnalat plagiatele politicienilor, nu trebuie să ne limităm doar la aceste cazuri în evaluarea plagiatului în universităţile româneşti. Plagiatul afectează credibilitatea instituţiilor de învăţământ din România. Se impun măsuri clare şi ferme pentru prevenirea plagiatului şi pentru pedepsirea, inclusiv prin prevederi clare ale Codului Penal, a actorilor vinovaţi de plagiat, adică autorul, profesorul coordonator şi instituţia de învăţământ. Nu este suficientă doar pedepsirea autorului, pentru că fără responsabilizarea profesorilor coordonatori nu va fi eficientă nicio măsură antiplagiat. Totodată, lipsa unor standarde de performanţă academică pentru producţiile ştiinţifice a determinat scăderea calităţii cercetării din România. Evaluarea criteriilor de performanţă academică pentru acordarea titlurilor universitare se face în acest moment pe baza unei simple socoteli contabile, ceea ce a generat eludarea calităţii în favoarea cantităţii şi, implicit, […]
10 Articole la „Racnetul Carpatilor” este suficient pentru a capata titlul de doctor? Raspuns: depinde de comisie!
Observ cu stasfacție că în lumea academică onorabilă publicațiile ISI încă au valoare. În realitate, însă, el nu prea contează la nimic. În timp ce tu muncești 6 luni să-l scrii, colegi mai eficienți publică 10 articole prin diverse foi ”indexate” (că acum toate-s indexate pe undeva), iar la evaluările interne sunt copleșiți de onoruri, în timp ce tu te consolezi singur ca un aristocrat falit. Cât despre plagiat, cunosc un caz dovedit, care a fost răsplătit cu gradație de merit timp de 5 ani imediat după, iar de anul acesta a mai primit una pe încă 5 ani. La o mare universitate din top 4.
gimnaziu gradinitze curate? si acolo se invatza a scrie elaborarea este in amonte
1) Conditia de 10 lucrari ISI ca prim autor (sau ca unul din cei 2-3 autori cum este in domeniile in care nu exista notiunea de prim autor !) este buna.
2) Standardele minimale sunt bune.
De aici incolo (ba chiar si pentru primele doua criterii) avem nevoie de criterii mult mai fine si mai performante:
3) In loc de factor de impact trebuie folosit factorul de influenta relativa (ais sau sri) deoarece acesta exclude autocitarile si ierarhizeaza citarile in functie de rangul ocupat de revista in care este citata lucrarea).
4) In loc de clasamente obtinute prin adunarea punctajelor (sri sau ais) ale revistelor, se pot folosi criterii de felul urmator, mult mai relevante: cate lucrari a publicat in primele 10 reviste din domeniu (clasate din nou dupa factorul ais sau sri), cate lucrari a publicat in primele 25 de reviste si in sfarsit cate lucrari a publicat in primele 50 de reviste din domeniu. Motivatia este clara: nu numai domeniile au indici foarte diferiti dar chiar si subdomeniile unui domeniu au factori destul de diferiti.
5) In sfarsit autorul trebuie sa depuna la comisii doar 5 lucrari proprii pe care le considera mai importante si sa descrie doar cate un rezultat (cel mai important) din fiecare dintre cele 5 lucrari.
In linii mari cam acestea sunt criteriile aplicate la marile universitati din lume si la 2-3 universitati si/sau institute din Romania la concursuri !
Aceste 5 criterii arata destul de clar valoarea candidatilor spre deosebire de listele lungi de lucrari nerelevante chiar daca suma punctajelor este mare ! Calitatea inainte de cantitate …
așa luate pe rând toate cerințele sunt corecte….
pe ansamblu, ele dau o eroare…
se vede de la o poșta cei care au făcut analiza nu au gândit implementarea pentru că nu au condus în viața lor o tutungerie…
adică vreau să spun că lucrurile țin de *incrementalism fragmentat* adică de pași mici, concreți…
eu aș începe verificarea tezelor oamenilor politici și ai înalților funcționari de stat….e la mintea cocoșului, cum să faci doctorat dacă ești la partid, în parlament sau în instituție?
aș începe apoi cu tezele de drept, alea de economie și apoi cele social-umane..
dacă tot vorbim de verificări…le verificăm întâi la plagiat, apoi îi întrebăm de sănătate pe conducătorii de doctorat și pe cei care au făcut referatele în cauză…
arătăm pe net ce și cum…..
hai să nu ne risipim *forțele* atacând toate problemele deodată..
pentru a verifica dacă o teză are părți copiate nu trebuie să fii autor de articole ISI…obiectul-referent și nu emițătorul ( evaluatorul) contează în această situație…
există softuri specializate…
Vrem sa stim cine ne evalua proiectele.
ISI Web of knowledge
Un Profesor fara 10 articole ISI PRIM AUTOR NU poate fi conducator de doctorate. Daca nu o sa intelegeti ca problemele vin de la calitatea conducatorului de doctorat o sa aveti tot timpul doctoranti mutanti care vor produce alti pui.
Toate dosare de profesor trebuie reverificate si unii scosi din sistem. Nu ai prim autor pa lasa pe altii. Adica se platesc sa fii pus pe articole in tara asta fara sa muncesti. Contra bani te pune lumea pe articole pe tot felul de chestii care nu are treba cu experienta ta si laboratorul tau. Se dau titluri de doctorat pe articole care nu au de a face cu titlul de prof in domeniul XXX.
Treziti-va schimbati acesti profesorii fara articole ISI si o sa aveti doctorate fara plagiere
următorul pas va fi probabil validarea de specialişti recunoscuţi pe plan mondial a … comisiei internaţionale!
Cine a ajuns sa ceara „standarde minime academice”:
– Marius Diaconescu: nu exista in baza ISI WEb of knowledge – deci ZERO articole in reviste serioase, pe academia.edu are PATRU articolase prin reviste judetene gen Alba Iulia
– AM Pippidi: sa aplice standardele intai ilustrului sau consort, a carui principala calitate e cea de nepot al polihistorului grafoman care ca prim-ministru ii sfatuia pe profesorii neplatiti sa se arunce in mare
Sa nu o uit pe cea mai celebra emanatie a Romaniei Curate – Ligia Deca, asa-zisa consiliera a belferului provincial de scoala generala de la Cotroceni: absolventa de Institut de marina (??!!), nu a navigat niciodata dar s-a reprofilat ca oengista de profesie in „management”-ul educatiei, fara sa predea o lectie in viatza ei.
Cireasa pe coliva e gutza, vajnicul luptator pentru eliberarea locuitorilor Rosiei Montane de verosii capitalisti care voiau sa-i cianureze, dar care n-a zis nici pyss acum o luna cand zeci de nenorociti din zona care traiau ca vai de ei din firicele de aur recuperate din haldele de steril de la cariera Cetate au fosdt arestati pentru…evaziune fiscala (nu platisera impozite pe cele cateva grame de aur obtinute lunar).
Despre Curaj e suficient sa accesezi ISI Web of knowledge ca sa te crucesti cum poate fi „profesor universitar’.
Sistemul universitar al rrrominichii e putred pana in maduva oaselor.
Amarata tzara!