Cum comunicăm literatura? – FILB 8
GALERIE FOTO
- 10-12-2015
- Nr. 802
-
Emanuela IGNĂŢOIU-SORA
- Actualitate
- 1 Comentarii
Zilele trecute s-a încheiat Festivalul Internaţional de Literatură din Bucureşti, un festival cu tradiţie, la care au fost prezenţi scriitori europeni şi autohtoni importanţi, ca György Dragoman, Burnhan Sönmez, Iván Repila, Adriana Bittel, Octavian Soviany sau Cosmin Perţa. Moderaţi de Adela Greceanu şi de Matei Martin, scriitorii din cele două seri au discutat despre sursele scrisului, despre tehnici de scriere, dar şi despre responsabilitatea de a reflecta realităţile sociale şi politice ale unei anumite epoci şi ţări. În numerele următoare ale revistei Observator cultural, veţi putea citi interviuri cu Iván Repila, autorul romanului Băiatul care a furat calul lui Attila, tradus recent de Simona Sora, la Editura Univers, şi cu Burnhan Sönmez, al cărui roman Istanbul Istanbul este în curs de publicare la Editura Polirom, realizate cu ocazia celei de-a opta ediţii FILB. Surpriza Festivalului a venit, însă, în ultima zi de festival, prin Literary Death Match, ediţia Bucureşti. De altfel, aşa cum a declarat Bogdan-Alexandru Stănescu, preşedintele FILB, Festivalul a încercat întotdeauna să facă „ceva nou“. Literary Death Match este un spectacol înfiinţat de Adrian Todd Zuniga, Elizabeth Koch şi Dennis DiClaudio, iar primul eveniment a avut loc la New York, în 2006. Interesant este că lecturile sînt […]
Comunicarea literaturii în lumea actuală este o temă spinoasă. Tocmai când posibilitățile de comunicare au devenit mai diverse ca oricând, autismul monologurilor este mai important, prin efecte, decât comuniunea dialogică. Apoi, însuși conceptul de literatură se află, în postmodernism, într-o reevaluare substanțială. Comunicarea ca transmitere apare ca ineficientă, păcătuind prin tradiționala superstiție elitară, în vreme ce comunicarea ca participare întreține o falsă iluzie a socializării, arătând limitele obiective ale democratizării culturale. Formă capitală a simbolizării culturale, literatura este o nișă antropologică, un decent underground, umil în fața mainstream-ului tehno-vizual, care produce mutații mentale și civilizaționale chiar sub ochii noștri…