Proba Pescărușului

  • Recomandă articolul
Aflat la a patra montare la Teatrul Naţional „Marin Sorescu“ (după Romeo şi Julieta, Medeea şi Lysistrata), regizorul grec Yiannis Paraskevopoulos a mers tot pe formula recitirii unui mare clasic şi a pus în scenă Pescăruşul de Cehov. Povestea bine-ştiută din Pescăruşul este înrămată într-un cadru metatextual, în care doi povestitori/regizori (Adrian Andone şi Cătălin Vieru, care şi-au construit excelent dublul rol), apelînd la numeroase stop-cadre, pentru a imprima dinamism unei înaintări altminteri lente în acţiune, explică, de fapt, felul în care se construiesc relaţiile între personaje şi îşi asumă chiar ei, pe alocuri, rolul acestora, spunînd sau repetînd replicile acestora. Primul sfert al spectacolului se joacă în avanscenă, cu cortina căzută, pentru a sugera nivelul metadiscursiv în care regizorul îşi plasează personajele. Un incipit excelent, pe o formulă care ar fi meritat menţinută pe parcursul spectacolului, numai că aceste inserţii auctoriale au scăzut progresiv, lăsînd ca povestea clasică din Pescăruşulsă evolueze după firul ştiut şi dincolo de convenţia ce părea stabilită la început – de act efectiv al scrierii unei piese de teatru. Spre deosebire de majoritatea montărilor cu Pescăruşul şi dincolo de linia de interpretare sugerată de piesa lui Cehov, montarea lui Yiannis Paraskevopoulos se îndepărtează de acea […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
object(WP_Term)#12890 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }