Scrisoare de la Gheorghe Craciun catre Mircea Nedelciu

Brasov, 6 iulie 1981 Mult Stimate Domnule Mircea Nedelciu, este ora unu si saisprezece (noaptea, evident) si tocmai am incheiat batutul la masina si corecturile, adaugirile etc. iti trimit, cum s-ar zice, ceva fierbinte, de fierbinte actualitate biunivoca asadar, fiind vorba despre parerile unui prieten din provincie despre cartea unui prieten din Capitala. Va aparea textul cu pricina in Brasovul literar si artistic numarul 2*. De nu va fi asa, mi-e martora hirtia asta ca numai din cauza unor imixtiuni in cele scrise si semnate de mine, cu care nu voi fi, fara discutie, de acord. Vei aprecia si singur strategia articolului meu, caci altfel ti-as fi scris, in ideea ca-ti voi comunica doar citeva pareri. Oricum, sint niste afirmatii acolo de care tu si noi, in general, aveam nevoie. Ca din partea profesionistilor, vezi Paul Dugneanu. À propos, ai devenit si „luciferic“, e o onoare pentru baieti. Proza lui Stan mi-a placut mai mult. Stiu, de fapt, si ce e cu fragmentul tau, insa asa nu se valorizeaza. Unii brasoveni au fost chiar dezamagiti. Ca sa vezi ce face un context dintr-un text. Dar e bine, domnule, oricum e bine! Mai am si alte note despre tine, poate le […]