Muntele…

In acest moment, 18 oameni urca pe un munte, undeva aici, in Romania; ei cauta un loc in care patru tineri au fost impuscati in cap de o echipa de securisti, iar parintii au fost pusi sa le sape gropile. Am gasit urmele acestei crime in documente, atunci cind inca mai credeam, cu naivitate, ca e posibil un proces impotriva criminalilor (asta se intimpla prin 1992). Atunci procurorii au inchis dosarele. Mi s-a spus ca nu avem cadavrele. Dovada materiala. Nu exista crima fara trup ucis. Acum, astazi, vor fi gasite trupurile acelor adolescenti. A vorbi in asemenea conditii despre reconciliere si, in acelasi timp, despre condamnarea comunismului este un paradox, care spune foarte multe despre situatia in care ne aflam, fiecare in tara lui, aici, in estul Europei. Pentru ca raportarile la comunism sint unele de ordin moral, in primul rind. Iar astazi, in postcomunism, nu ne prea intilnim des cu morala. in momentul in care am dori sa incepem un adevarat proces al comunismului, de fapt, va trebui sa ii judecam pe parintii si pe bunicii nostri. Chiar daca ei nu sint printre faptuitori si nu au omorit fizic pe cineva, sint, intr-un fel, complici prin tacere. Unde […]