Între o aniversare şi o comemorare
- 15-01-2016
- Nr. 805
-
Mugur POPOVICI
- DOSAR
- 0 Comentarii
La 10 august 2014, se împlineau 130 de ani de la naşterea lui Panait Istrati, iar pe 16 aprilie anul trecut, 80 de ani de la trecerea în nefiinţă a celui care, deşi şi-a scris cea mai mare parte a operei în limba franceză, este unul dintre cei mai traduşi autori români. Au onorat evenimentele două instituţii culturale din Brăila, loc de naştere al „pelerinului inimii“: Muzeul de Artă – Casa Memorială „Panait Istrati“ şi, respectiv, Biblioteca Judeţeană care îi poartă numele. La rîndul său, Biblioteca Centrală Universitară din Iaşi, oraş de care Istrati a fost atît de legat, i-a organizat, cu un an în urmă, o expoziţie documentară. O coincidenţă fericită a făcut ca premiera filmului Kyra Kyralina, în regia lui Dan Piţa, să aibă loc în septembrie 2014, fiindcă şi aşa Bucureştiul nu a marcat nici aniversarea, nici comemorarea lui Istrati, deşi cu ani în urmă îşi mai amintea de acest scriitor. Chiar dacă opera sa aparţine domeniului public, editurile nu s-au grăbit să îl readucă în atenţia cititorului român în acest interval de timp. A făcut-o numai Editura Humanitas, care a publicat Chira Chiralina în 2014 (cred că mult mai nimerit ar fi fost Spre altă flacără. […]