Poemele incriminate ale lui Ashraf Fayadh
din volumul Instrucţiuni interne (2008)
- 22-01-2016
- Nr. 806
-
Observator Cultural
- Actualitate
- 2 Comentarii
1 petrolul e inofensiv, doar că lasă în urmă sărăcie în ziua cînd se-ntunecă la faţă cei care au mai descoperit o sondă, cînd ţi se pompează viaţă în inimă ca să extragă mai mult petrol spre folos public… asta e promisiunea petrolului, o promisiune adevărată. Sfîrşitul. 2 s-a spus: instalaţi-vă aici… dar unii din voi sînt duşmani cu toată lumea şi-atunci… să plecaţi pe loc priviţi-vă singuri din albia rîului; cei de deasupra să aibă puţină milă de cei mai de jos… cel gonit din locul lui e un neajutorat, ca sîngele pe care nu-l cere nimeni pe piaţa petrolului! 3 scuză-mă, iartă-mă că n-am pompat mai multe lacrimi pentru tine că n-am murmurat numele tău cu dor. mi-am întors faţa spre căldura braţelor tale n-am găsit dragoste ci doar pe tine, pe tine doar, sînt primul tău căutător. 4 noapte, tu nu ai experienţa Timpului nu ai stropii de ploaie care să-ţi spele urmele trecutului, să te elibereze de ceea ce numeai pietate.. de inima aceea… aptă de iubire, de joc, de a intersecta neruşinata renunţare la religia fleşcăită la falsul Tanzil, pogorîrea falsă, la zeii care şi-au pierdut mîndria… 5 […]
Poezia este periculoasă. Tocmai pentru că ea înseamnă iubire, cel prin care grăiește trebuie să moară. Este logica lipsită de logică a oricărei societăți totalitare.
Nu se condamnă la moarte iubirea! Poezia înseamnă IUBIRE!