Cum a ajuns Republica Moldova un stat neguvernabil

Reacţia României (prin responsabilii ei politici şi oamenii de presă) în faţa evenimentelor din Republica Moldova în ultimul an e, în nota ei dominantă, dezamăgitoare: o susţinere fără rezerve a partidelor din (fosta sau resuscitata) Alianţ(ă) pentru Integrare Europeană şi lectura în cheia Războiului Rece a confruntărilor, ele dîndu-se, se spune, între proeuropeni şi filoruşi, aceştia din urmă, evident, manipulaţi/plătiţi de Moscova. Doar că motivul care-i uneşte pe moldovenii prezenţi de şase luni de zile în Piaţa Marii Adunări Naţionale nu e „geo­strategic“, nu are legătură cu „valorile democraţiei“ proeuropene sau cu „solda“ lui Putin: are legătură cu sărăcia, neputinţa şi disperarea politică. Şapte ani de guvernare clamînd proeuropenismul au dat impresia că schimbarea consistă doar în faptul că sifonaţi nu mai sînt banii Moscovei, ci banii Bruxelles-ului – sau, mai curînd, şi unii, şi alţii. Cel mai urît personaj al politicii moldoveneşti actuale, Vlad Plahotniuc, este imaginea vie a acestei sinteze: un oligarh rusofon cu afaceri legate de Moscova, îmbogăţit sub guvernarea comuniştilor, care controlează acum un partid proeuropean, ba chiar şi Parlamentul, şi pare să decidă asupra acţiunilor Procuraturii Generale şi ale Băncii Naţionale. Efectul poziţiei româneşti asupra protestatarilor şi a spaţiului public este, în final, unul paradoxal: […]