Intrarea în insolvenţă

Ne întîlniserăm – doi curatori și artistul asociat – să discutăm propunerea de „temă“ pentru ediția din noiembrie 2016 a Festivalului Temps d’Images (TDI) de la Cluj. N-aveam cum ști că tema în sine tocmai căpăta contur în însăși viața din jurul TDI: viața numită Fabrica de Pensule. La început de ianuarie, Festivalul Temps d’Images și organizatorul lui, Colectiv A, abia fuseseră premiați de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) pentru interdisciplinaritate. Temps d’Images – care aduce împreună teatrul, dansul, performance-ul și artele vizuale – are loc în Fabrica de Pensule (FdP) de la Cluj începînd din 2009 (de la deschiderea Fabricii); din 2011, sînt cocurator al Platformei Independente de Artele Specta­colului, partea de showcase pentru producții independente a Festivalului. Iar Fabrica de Pensule face parte din existența mea profesională – mai puțin decît pentru cei 60 de artiști care lucrează acolo, dar cel puțin la fel de mult (dacă nu mai mult) ca pentru întregul sector cultural din România, care a văzut în FdP un model funcțional de producție colaborativă, reunind galerii și studiouri de artă vizuală, scene și producători de arte performative, administrînd spațiul și acționînd în comun sub sigla Federației Fabrica de Pensule. Dar sigla e ochiul dracului. […]