Campania de primăvară la MNAC

  • Recomandă articolul
etaj2_performantaGuillaume Pellay & Yoan Sorin, Feeling The Shape Like The Donkey Plays Guitar (Simțind forma așa cum măgarul cântă la chitară)

Guillaume Pellay & Yoan Sorin, Feeling The Shape Like The Donkey Plays Guitar (Simțind forma așa cum măgarul cântă la chitară)

Consecvent ritmului sezonier inaugurat în noiembrie 2014, Muzeul Național de Artă Contemporană a deschis pe 20 aprilie campania de primăvară-toamnă 2016 cu șase noi expoziții. Peste 1.500 de vizitatori au participat la eveniment, ignorînd problemele, de acum bine cunoscute, de acces și trecînd peste o vreme mohorîtă care, în mod obiș­nuit, ține lumea în casă.

Parcurgînd în sens gravitațional sediul MNAC din Palatul Parlamentului, putem vedea:

  •  La etajul 4, expoziția A doua lege, din ciclul „Punctul alb și cubul negru“, un dialog curatorial în șase părți între Anca Verona Mihuleț și Diana Marincu. În acest episod se confruntă și se completează imaginile despre comunitatea internațională Furry (persoane care își petrec timpul liber îmbrăcate în costume de animale-jucărie), semnate de Carmen Dobre-Hametner, și tulburătoarele imagini despre o copilărie distopică în Coreea de Sud, semnate de Su Kuhn Oh.
  • La etajul 3, Orașe românești în declin/ Shrinking cities, un eveniment care se înscrie în strategia MNAC de includere în programele sale a unor expoziții cu tematică legată de arhitectură. Consacrat în literatura de specialitate în varianta sa engleză, shrinking cities este un fenomen global de decădere demografică, economică, socială, culturală a orașelor industriale ale secolului al XX-lea. Cazul de studiu prezentat la MNAC – Petrila, ora; pe care Ilinca Păun și Tudor Constantinescu l-au studiat ani de zile, cu sprijinul localnicilor și al inegalabilului Ion Barbu, cel mai important desenator politic din post-’89. O expoziție enciclopedică, o expoziție-dezbatere și o expoziție de cultură vizuală în sensul larg.
  • Etajul 2 găzduiește un duplex dedicat centenarului Dada. Sub genericul unei alte axe strategice a MNAC, 1916-18/2016-18. Recu­perarea modernităţii, au fost alăturate două spații ale rupturii – cel istoric și cel prezent. Într-un pavilion construit ad-hoc (Dada.Ro, curator: Radu Stern) sînt prezentate desene de Paul Păun și Victor Brauner, manuscrise de Tzara, Vinea, Fundoianu, reviste de epocă (Unu, Urmuz etc.). Acest spațiu este unul al melancoliei, al imposibilității de a retrăi intensitatea Cabaretului Voltaire și noutatea absolută a acelui moment. Cabaretul performativ, antiobiectual este ilustrat de expoziția Casa caută un amiral de închiriat, curator: Marie Bechetoille, ce reunește un grup eclectic de artiști lucrînd la granița dintre obiect și performanță.
  • La etajul 1, Forme în timp, viitorul nostalgiei (curatori: Nathalie Hoyos, Adriana Oprea, Rainald Schumacher) reunește o selecție din colecția Deutsche Telekom, o colecție tînără, concentrată pe nume semnificative ale ultimelor patru decenii din arta produsă în Centrul, Sud-Estul și Estul Europei. Este o oportunitate pentru publicul MNAC să aibă acces la o zonă de interes pentru cultura din România, o zonă de care ne leagă solidarități istorice multiple.
  • La parter, instalația lui Konrad Smolenski prilejuiește întîlnirea cu un artist expert în instalații sonore, care a reprezentat cu succes Polonia la Bienala de la Veneția, în 2013.

Pînă la închiderea sezonului, pe 6 octombrie, MNAC va organiza, în cadrul acestor expoziții, manifestări conexe – prezentări de artiști, dezbateri, ateliere, concerte, spectacole de teatru.

Forme în timp – viitorul nostalgiei

Partener: Deutsche Telekom (DE); Curatori: Adriana Oprea, Nathalie Hoyos, Rainald Schumacher

Artişti: Mihuț Boșcu-Kafchin, Yane Calovski, Stanisław Dróżdż, Ksenia Gnilitska, Igor Grubić, Aneta Grzeszykowska, Nilbar Güres, Petrit Halilaj, Vladimir Houdek, Pravdoliub Ivanov, Ali Kazma, Šejla Kamerić, Lesia Khomenko, Genti Korini, Eva Kotátková, Zofia Kulik, Vlado Martek, Radenko Milak, Sükran Moral, Ciprian Mureşan, Vlad Nancă, Ioana Nemeș, Paulina Ołowska, Roman Ondák, Dan Perjovschi, Agnieszka Polska, Tobias Putrih, Nedko Solakov, Mladen Stilinović

Coordonator MNAC: Irina Radu

Arhitect: Attila Kim

20.04-09.10.2016

Etaj 1

 

Forme în timp – viitorul nostalgiei prezintă lucrări din Colecţia de Artă Telekom, o colecţie tînără, fondată în 2010 şi interesată de arta contemporană din Estul şi Sud-Estul Europei. Expoziţia plasează lucrări de artă recente alături de lucrări de importanţă istorică ale deceniilor anterioare şi evidenţiază de Est. Creînd o relaţie între istoriile ţărilor est-europene, discursul individual şi personal al artiştilor selectaţi relevă atît o angajare în trecut, cît şi o viziune asupra viitorului. Ceea ce le caracterizează pe ambele este o reflecţie asupra modului în care istoria este construită şi transformată.“ (Nathalie HOYOS, Rainald SCHUMACHER)

 

DADA. RO

Artiști: Victor Brauner, B. Fundoianu, Marcel Iancu, Paul Păun, Tristan Tzara, Ion Vinea

Parteneri: Muzeul Naţional al Literaturii Române, Biblioteca Academiei Române

Coordonator MNAC: Irina Radu

Arhitect: Attila Kim

20.04-09.10.2016 (Partea I pînă pe 26.06.2016)

Etajul 2

Proiect în cadrul programului 1916- 2016/1918-2018. Recuperarea modernității

 

„Într-un articol celebru, Urmuz-Dada-Suprarealism (Contimporanul, nr. 71, 1926), Ion Vinea încerca să stabilească o «filiațiune» în care autorul absurdist Demetru Dem. Demetrescu-Buzău devenea precursorul insurecției de la Cabaretul Voltaire.

Această teză, invalidată de cronologie, voia în primul rînd să impună o origine autohtonă a artei și literaturii de avangardă, care apărea, din această perspectivă, drept un produs de «export», și nu de «import». Cu toate acestea, dacă plaiul mioritic nu a fost locul de naștere veritabil al mișcării Dada, Bucu­reștiul poate pretinde un loc semnificativ pe harta avangardei europene.

O serie de piese rare, extrase din depozitele Muzeului Literaturii Române și ale Bibliotecii Academiei Române, dar și din importante colecții private, o dovedesc cu prisosință.“ (Radu STERN)

Orașe românești în declin

Curator: Ilinca Păun Constantinescu

Arhitecți: Iulia Curiman, Alexandru Păun, Laura Popa-Florea

Grafică: Gabriela Belcineanu

Parteneri: ATU (Asociația pentru Tranziția Urbană), Asociația ideilagram

Coordonator MNAC: Daniela Calciu

Finanțatori: Administrația Fondului Cultural Național; Ambasada Germaniei la București

Proiect cîștigător al Apelului de proiecte MNAC, 2014

20.04 – 09.10.2016

Etaj 3

 

Expoziția Orașe românești în declin vorbește despre declinul și contracția orașelor românești ca fenomen de amploare. Datele statistice arată că majoritatea orașelor din România, de varii dimensiuni și tipologii (orașe mici turistice, industriale, orașe cu profil agricol, orașe-port la Dunăre), se confruntă astăzi cu diferite tipuri de declin: socio-cultural, economic, fizic, demografic. Jumătate din orașele țării au, în acest moment, cu o cincime de locuitori mai puțin decît în 1990, însă problematicii shrinking îi este încă acordată puțină importanță, cu toate că de la teoretizarea în spațiul germanic a acestui fenomen a trecut deja mai bine de un deceniu.
Orașe românești în declin reprezintă o premieră în discutarea și aducerea la lumină a acestui fenomen acut și omniprezent, pe care îl prezintă sub o formă inteligibilă, atractivă și interactivă, vizînd în final o percepție pozitivă asupra unui fenomen negativ.

 

ARTIȘTI:

Planeta Petrila/ instalații fotografice și video, obiecte și evenimente conexe/ Ion Barbu/ proiect transmedia/ Andrei Dăscălescu

Fenomenul/ instalație fotografică și de obiect/ Tudor Constantinescu și ideilagram
Site under Construction/ instalație video/ Mihai Sima, Andreea Iancu, Raluca Sabău, Stejara Timiș, Anca Trestian

Post-Industrial Stories/ proiect fotografic/ Ioana Cîrlig și Marin Raica

CASA de CULTURĂ nu e aCASĂ/ instalație/ Irina Tulbure, Andreea Chirică, Celia Ghyka, Alex Călin și Asociația „cu a mic“

Cinema, mon Amour/ film documentar/ Alexandru Belc (70 min)

Waiting for August/ film documentar/ Teodora Ana Mihai (88 min)

 

Evenimente conexe:

20 aprilie: Fanfara de la Petrila

28 mai: TEATRUL subPĂMÎNT. VALEA JIULUI DUPĂ 1989

17 iunie: Trupa de teatru „Auăleu“, Timișoara/ Ferma

Iulie: LABORATOR BRĂILA – Abordări alternative ale periferiilor urbane în cadrul unui Shrinking City (B-LAB)/ This place is pretty good (locuri bune în Shrinking Cities)

Iulie: Proiecții de film UrbanEye

August: Proiecția întreagă a documentarului Waiting for August și dezbatere

Septembrie: Proiecția întreagă a documentarului Cinema, mon Amour și dezbatere

Octombrie: Masă rotundă internațională

Noiembrie: Lansarea catalogului extins al expoziției

A doua lege

Artiști: Carmen Dobre-Hametner (RO-DE), Suk Kuhn Oh (KR)

Curatori: Diana Marincu și Anca Verona Mihuleţ

Capitolul III al proiectului expozițional în șase părți Punctul alb şi cubul negru

Coordonator MNAC: Mălina Ionescu
Arhitect: Attila Kim

20.04-26.06.2016

Etaj 4

Proiect câștigător al Apelului de proiecte MNAC, 2014

 

A doua lege, imagini  din expoziţie

A doua lege, imagini
din expoziţie

Expoziţia A doua lege este o expoziţie de tip laborator, clădită cu multă intensitate, menită să creeze puţină dezordine la nivelul vizualităţii şi al modului în care privim identitatea, identificarea şi memoria prin intermediul a două canale distincte – documentarea comunităţii Furry realizată de Carmen Dobre-Hametner şi re-enacmentul fotografic al unor momente importante din istoria modernă a Coreei de Sud, conceput de Suk Kuhn Oh. Acţiunea prezentării are un ritm specific, prin creşterile şi scăderile de tensiune, asemenea unei piese de teatru. La un moment dat, aproape avem impresia că există o distincţie între personajele pozitive şi cele negative prezentate în lucrări sau între identitatea privată și cea publică asumată de personaje, impresie care se continuă şi în expoziţie. Prezenţa lui Suk Kuhn Oh, în România, este susţinută de Oraşul Metropolitan Incheon, de Fundaţia Incheon pentru Arte şi Cultură şi de Consiliului Artistic Coreea, ca parte a programului de cooperare regională. Această expoziţie va fi urmată de capitolul patru al proiectului, Fortăreaţa solitudinii din pădurea sfîntă a zgomotului etern, un dialog între lucrările Larisei Sitar (RO) şi cele ale lui Roman Štětina (CZ), care se va deschide pe data de 7 iulie.

 

Konrad Smoleński Dizzy Spells. Colecția Zachęta National Gallery of Art, Warsaw

Konrad Smoleński Dizzy Spells. Colecția Zachęta National Gallery of Art, Warsaw

Konrad Smoleński: Dizzy Spells (PL)

Curator: Rokolectiv

Coordonator MNAC: Sandra Demetrescu

20.04-29.05.2016

Parter

20.04, proiecție: Konrad Smolenski, ENERGY HUNTERS, Film Digital, 2011, 26“20’

 

Dizzy Spells este o instalație cinetică, compusă din două siluete gonflabile și dintr-o orgă de cameră modificată. Aerul care alimentează siluetele provine din două ventilatoare modificate, așadar siluetele par să se prăbușească, din cînd în cînd, datorită extenuării. De regulă, amuzante și colorate, trăsăturile lor sumbre nu mai aduc aminte de un parc de distracții, sau de o petrecere aniversară pentru copii; din contră, ceea ce evocă este o cameră sumbră de fetișuri.

Konrad Smoleński este activ de peste un deceniu în zona artelor vizuale, însă interesul său central este pentru sunet. Lucrările sale îmbină estetica punk-rock cu precizia și eleganța tipice minimalismului. A reprezentat Polonia, la Bienala de la Veneția (2013), cu memorabila instalație Everything Was Forever, Until It Was No More.

Konrad Smoleński (n. 1977) a absolvit Academia de Arte din Poznań (2002). Și-a prezentat lucrările în numeroase expoziții, printre care la Ludwig Museum, Budapesta; Pinchuk Art Center, Kiev; Muzeul Morsbroich, Leverkusen; Waterside Contemporary, Londra; Offen auf AEG, Nürnberg; Palais de Tokyo, Paris; și Zachęta — National Gallery of Art, Varșovia. Este deținător al bursei Ministerului Culturii Polonez și al Patri­moniului Național (2000), şi cîștigător al Deutsche Bank Foundation Award — Views 2011. Trăiește și lucrează la Varșovia (PL) și Berna (CH).

Expoziția este realizată cu sprijinul Institutului Polonez din București și al Zachęta National Gallery (Varșovia).

Adaugă comentariu

object(WP_Term)#13241 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }