Ce înseamnă patografia şi biografia medicalizată în orizontul istoriei culturale?

Literatura are criticii săi literari, are exegeţi autorizaţi ai operei unui creator în spaţiul cultural, ai unui literat, dar există şi un corp masiv de lucrări care se organizează în biografii ce încearcă să fie cît se poate de complexe şi încearcă să surprindă, pe cît mai multe paliere, existenţa unei personalităţi. Nu trebuie confundat, de exemplu, un scriitor care este un autobiograf „autorizat prin ceea ce scrie el“ şi un altul care-şi creează o reputaţie încercînd să descifreze o viaţă trecută, mai ales raportîndu-se la documentele de arhivă şi biografice existente şi suprapuse peste analiza unei opere ce rămîne, în sine, un reper cultural şi-şi defineşte în planul operei respective o criteriologie specifică. Patografia în sine, mai ales în spaţiul occidental, este o recontrucţie biografică făcută prin intermediul bolilor, prin intermediul unor antecedente de tip heredo-colateral, ea asamblează un corp de naraţiuni pe bază medicală, şi chiar dacă ea are o inevitabilă conotaţie ştiinţifică strict medicală, încearcă să explice un episod biografic. Patografia psihiatrică şi psihobiografia au în comun năzuinţa de a descifra temeiurile creativităţii unui subiect uman relevant plecînd de la reconstituirea vieţii acestui subiect. Toate aceste metode înrudite structural privilegiază un anumit fond diagnostic şi informaţiile certe […]