La ediţia din acest an a Tîrgului Internaţional de Carte „Lumea Cărţii“ de la Praga, a avut loc lansarea numărului triplu 4-5-6 al revistei Romano-Bohemica, platforma academică a boemiştilor de la Universitatea din Bucureşti, editată de colectivul de Studii Cehe din cadrul Departamentului de Filologie Slavă de la Facultatea de Limbi Străine. Cele trei numere apărute concomitent, sub titlul colectiv Luxfery/ Luxfere, au luat forma unor ample antologii dedicate traducerilor reciproce dintre literatura română şi literatura cehă. Numărul 4, care conţine şi texte teoretice referitoare la dificultăţile aferente traducerilor din română în cehă şi din cehă în română, dar şi la starea actuală a literaturii cehe contemporane, se constituie în cea mai amplă antologie de poezie cehă contemporană în limba română apărută pînă acum. Sînt prezente aici texte din creaţia a 25 dintre cei mai însemnaţi poeţi cehi contemporani, creaţia lor fiind analizată şi din perspectiva afilierii artistice şi, dacă este cazul, ideologice. Sînt prezentate grupările de autori formate în jurul celor mai importante reviste literare cehe din acest moment (Tvar, H_aluze, Psí víno, Dobrá adresa, Protimluv, Host) şi activitatea acestora, dar şi unele curente sau tendinţe apărute în funcţie de afinităţile artistice sau de idei (suprarealişti mai vechi sau mai noi, gruparea din jurul cafenelei literare Fra etc.).
Autori selectaţi
Creaţia fiecăruia dintre autori este prezentată şi analizată şi din punct de vedere critico-teoretic, prin texte de specialitate care însoţesc obişnuitele medalioane auctoriale şi fragmentele traduse, în unele cazuri materialele fiind însoţite şi de ample şi amănunţite interviuri cu autorii. S-a încercat, în măsura în care a fost posibil, alăturarea „în oglindă“ a originalului şi a traducerii, pentru a i se oferi cititorului avizat posibilitatea comparaţiei. Totuşi, s-a optat pentru tipărirea numai în limba română a textelor teoretice şi de prezentare a autorilor cehi (în timp ce, aşa cum vom vedea la momentul potrivit, prezentarea autorilor români în numărul 6 s-a făcut, pentru simetrie, în limba cehă).
Dintre autorii selectaţi, să-i amintim cel puţin pe OIina Stehlíková, laureata din 2015 a Premiului Magnesia Litera Pentru Poezie (Premiile Magnesia Litera reprezentînd în Cehia echivalentul unor premii literare naţionale), pe Petr Hruška, Petr Borkovec şi Kateřina Rudčenková, cei mai cunoscuţi, cei mai traduşi şi cei mai „bine vînduţi“ poeţi cehi la ora actuală, pe Adam Borzič, redactorul-şef al respectatei reviste literare Tvar, Marie Šťastná, laureată a Premiilor literare „Jiří Orten“ şi Dresda Lirică, pe temerarii şi talentaţii disidenţi Milan Ohnisko, Lubor Kasal şi Svatava Antošová, pe neobositul experimentator Tomáš Míka, un mare favorit al publicului român, pe Alice Prajzentová, redactor-şef al revistei H_aluze, sau pe liderul postmodernist Michal Šanda.
Numărul 5 prezintă fragmente (în principal povestiri scurte) din creaţia a doisprezece dintre cei mai apreciaţi prozatori cehi contemporani, nume de marcă ale literaturii din ţara lor, dar şi ale literaturii internaţionale contemporane. Să-i menţionăm cel puţin pe „ceho-francezul“ Patrik Ouředník, autor stabilit de multă vreme în Franţa, a cărui capodoperă, Europeana, a fost tradusă în peste treizeci de limbi străine şi care, pe bună dreptate, se mîndreşte cu titlul de „cel mai tradus autor ceh după Kundera“, pe sensibila şi talentata Kateřina Tučková, autoare de mare forţă, care a atras atenţia asupra sa cu romanul-fenomen Dumnezeiţele din Moravia, pe nuvelistul şi scenaristul Petr Šabach, pe celebrul Jáchym Topol, autor singular în peisajul litrraturii contemporane cehe şi chiar europene, care a avut curajul de a-şi făuri un stil pe baza crhri (cehei?) colocviale din anii ’80 şi ’90 ai secolului trecut, pe care a ridicat-o la nivel de limbaj artistic, pe Petr Stančík, laureatul de anul trecut al Premiului Magnesia Litera pentru Proză, pe Tomáš Zmeškal, laureat al Premiului European pentru Literatură, autor al unui roman de mare succes, Scrisoare de dragoste în scriere cuneiformă, care a redefinit principiile postmodernismului în proza contemporană cehă, pe Markéta Hejkalová, prozatoare de expresie profundă şi concisă, în mod asumat civilă şi lipsită de metafore, sau pe Radka Denemarková, extrem de admirată în Anglia şi Germania, traducătoarea, printre altele, a Hertei Müller în limba cehă. La fel ca şi în cazul antologiei de poezie, s-a încercat, acolo unde a fost posibil, alăturarea originalului şi a traducerii, sarcina prezentării autorului revenindu-le, în principiu, traducătorilor, iar medalioanele auctoriale au fost, în unele cazuri, însoţite de interviuri cu autorii. Şi, pentru că am vorbit despre ei, să-i menţionăm pe tălmăcitorii prin efortul cărora avem posibilitatea de a citi în limba română fragmente din creaţia unora dintre cei mai interesanţi autori cehi contemporani: prof. dr. Anca Irina Ionescu, prof. dr. Teodora Alexandru, Helliana Ianculescu, Virginia Mehedinţeanu, prof. Fănica şi Constantin Simion, Lidia Veronica Našincová, Gabriela Georgescu şi Mircea Dan Duţă.
O situaţie particulară o are numărul 6, consacrat traducerilor din română în cehă în domeniul poeziei şi al prozei române contemporane. Adresîndu-se în principal cititorilor cehi, volumul a fost conceput ca atare, atît medalioanele de autor, cît şi alte materiale teoretice fiind publicate direct şi numai în limba cehă. La fel ca în cazul numerelor 4 şi 5, s-a încercat, în special în cazul poeziei, alăturarea originalelor şi a traducerilor, iar prezentarea scriitorilor români a revenit în sarcina traducătorilor cehi. Dintre autorii prezenţi în antologie, să-i amintim cel puţin pe Dumitru Ţepeneag, Vlad Zografi, Ileana Mălăncioiu, Dinu Flămând, Floarea Ţuţuianu, Răzvan Petrescu, Florin Lăzărescu, Tatiana Niculescu-Bran, Marius Chivu, Claudiu Komartin, Adela Greceanu, Denisa Duran etc. Au lucrat la tălmăcirea respectivelor texte traducători din toate generaţiile, începînd cu neobosiţii promotori ai literaturii române în Cehia Libuše Valentová, Jitka Lukešová şi Jiří Našinec, continuînd cu mai tinerii Jarmila Horáková, Petra Kusáková şi Romana Flemrová, românişti şi traducători formaţi de generaţia ai cărei distinşi reprezentanţi au fost menţionaţi mai sus, şi terminînd cu Mircea Dan Duţă, Marie Šťastná şi Josef Straka, a căror colaborare a dus la apariţia variantei cehe a textelor lui Dinu Flămând.
Interesul pentru cunoaşterea reciprocă
Un cuvînt cald de mulţumire pentru lector dr. Jarmila Horáková şi prof. univ. dr. Octavia Luciana Madge, pentru ajutorul nepreţuit în faza de corectare a textelor.
De menţionat, de asemenea, sprijinul constant de care, în calitate de editor coordonator al celor trei numere din Romano-Bohemica, m‑am bucurat din partea redactorului-şef şi întemeietorului publicaţiei, conf. dr. Sorin Paliga.
Şansa de a beneficia de o lansare a acestui număr triplu al Romano-Bohemica în cadrul Tîrgului Internaţional de Carte „Lumea Cărţii“ de la Praga ne-a fost oferită de către directoarea Tîrgului, dna Dana Kalinová, care ne-a adresat invitaţia de a prezenta această iniţiativă la Praga şi căreia îi adresăm mulţumiri pentru interesul constant arătat culturii române de-a lungul anilor în care a organizat „Lumea Cărţii“, manifestare culturală de prestigiu internaţional. De adăugat, de asemenea, aprecierea de care această iniţiativă s-a bucurat în presa cehă şi chiar din partea Ministerului ceh al Culturii.
La lansarea celor trei numere ale Romano‑Bohemica au participat, printre alţii, traducătorii cehi menţionaţi mai sus (Libuše Valentová, Jitka Lukešová, Jiří Našinec, Jarmila Horáková), precum şi traducătorii români Lidia-Veronica Našincová şi Mircea Dan Duţă, co-organizator al evenimentului. De asemenea, a fost prezent şi a citit fragmente din creaţia proprie, traduse în limba română, apreciatul autor ceh Tomáš Zmeškal, care şi-a exprimat bucuria de a fi prezent în antologia de proză cehă contemporană în limba română şi de a putea citi fragmente din creaţia autorilor români în limba cehă. „Sîntem aproape vecini, dar nu ştim mare lucru unii despre ceilalţi. Mă bucură, desigur, să fiu tradus în limbi de circulaţie internaţională şi să fiu laureat al unor premii literare internaţionale, dar aceasta nu compensează – pot spune – amărăciunea de a fi aproape necunoscut în Europa Centrală şi de Est – în afară de Cehia, desigur – care, dincolo de orice, este patria mea «lărgită», universul mental în care am crescut şi am fost educat. De aceea sînt recunoscător atît celor care mă traduc în limbi «mici», cît şi celor care traduc în cehă autori români – sau, în general, central- şi est-europeni – în limba cehă, dîndu-mi astfel posibilitatea de a lua contact cu literaturi atît de interesante şi, în acelaşi timp, atît de puţin cunoscute nouă. Şi, printre aceştia, şi dvs., celor care au editat aceste antologii româno-cehe.“
Da, în Cehia există interes pentru literatura română, iar autorii cehi sînt bucuroşi să fie traduşi în română. Iar antologiile Romano‑Bohemica, apărute la Editura Universităţii din Bucureşti, servesc mai bine decît orice altceva acestui scop.