Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
Lumea românească de ieri şi de azi
Lecturi în vremuri de austeritate
- 26-08-2016
- Nr. 837
-
Cristina MANOLE
- Rubrici
- 1 Comentarii
Anton Golopenţia (1909-1951) nu este un nume care să circule astăzi. Din păcate. Cu studii universitare la Bucureşti, Geneva şi Leipzig, cu importante lucrări proprii, dar şi cu colaborări, alături de D. Gusti şi H. Stahl – simplificăm nepermis viaţa şi strădania unui intelectual român de primă mînă –, cu o sumedenie de lucrări, cum spuneam, unele publicate, altele care apar postum, Anton Golopenţia sfîrşeşte tragic, la închisoarea Văcăreşti, în plin stalinism, implicat fiind în Procesul Pătrăşcanu. Prin osîrdia şi devotamentul filial ale Sandei Golopenţia, o parte dintre studiile lui Anton Golopenţia au fost (re)editate. Altele, cum este şi volumul de faţă, Îndreptar pentru tineret (Editura Enciclopedică, 2016, ediţie îngrijită de Sanda Golopenţia şi Ruxandra Guţu Pelazza, introducere şi note de Sanda Golopenţia), apar pentru prima dată. Avem un corpus de texte, fragmente aparent disparate, note şi observaţii, idei şi analize succinte ale unor evenimente, meditaţii proprii sau note de lectură, neliniştile unei generaţii, meandrele istoriei europene şi româneşti, introspecţii, note răzleţe, meditaţii de tot felul. Ele pregătesc o carte, care va rămîne neîncheiată, din perioada studiilor în Germania (1934‑1935), unde Anton Golopenţia se afla ca bursier Rockefeller. Manuscrisele salvate de fiica şi editoarea lui Anton Golopenţia sînt organizate pe […]
……..”…. în care este vorba despre rostul unui popor, despre de¬stinul unei naţiuni, despre locul României pe harta Europei, etosul şi etica nelipsind nici ele…”….
Da. Este important ca din cenuşa eşecurilor unui „naţionalcomunism” autohton să răsara din nou valorile si creativitatea atît de mult suprimată a cetăţenilor României. A tuturor, a tuturor cetăţenilor care nu sunt acceptaţi în cei 50 de ani de dictatură 1939-1989 autohtonă. Prin denumiri „neam / orodoxie”(legionarii) şi „popor” (NATIUNEA ceauşistă) şi prin fapte politicoadministrative s-a dezbinat şi s-a eliminat o parte a cetăţenilor 1919-1939-1989.
Libertatea nu vindecă imediat toate rănile produse de violenţa şi cruzimea secolului 20 .
…..”……/ „Insuficienţa actualei orînduieli româneşti şi neajunsurile orientării generaţiilor care conduc se datoresc faptului că ele decurg din premise ce nu mai corespund conformaţiei, nici a neamului nostru, nici a neamurilor în rîndul cărora fiinţează. Printre-însele, o vîrstă a istoriei noastre noi, căreia i-a trecut vremea, îşi supravieţuieşte sieşi. Vîrsta în care, europenizîndu-ne, am pierdut conştiinţa existenţei neamului românesc“./ Poate că este valabil şi astăzi. Oricum, pentru cei care studiază atent perioada interbelică, aceasta este o carte de neocolit de azi înainte…..”….
In sfera publică din România de azi multe sunt de clarificat şi de dezbătut necenzurat în interesul tinerei generaţii şi a memoriei unei naţiuni europene.
1) Să începem cu denumirea / conceptul de naţiune. Din traditia franceza /revolutia şi din realitatea statului francez centralizat de 500 de ani, am preluat modelul francez ( Andrei Plesu). Ce s-a preluat 1919-1945-1989-2007-2016? De unde? Ce e valabil? Ce poate fi pus sub semnul de înterbare??!
2) Vocabularul autohton „neam” si „popor” e folosit neverificat „politic” pînă azi (Ponta/Johannis). Cetăţenia şi naţiunea sunt 2016 denumiri care merită discutate în spatiul public (..vînzarea pentru dolari a cetăţenilor saşi şi şvabi…brain drain…).
3) Cetăţenia 2016 e în tranziţie permanentă. Sezonierii români 1990-2007-2016, azi în număr de milioane votează sau nu votează 2016 la parlamentare? Ce înseamnă pentru ei o cetăţenie care poate fi schimbată cu un clic (… brain drain…)?
4) In septembrie tovarăsii de ieri şi fraţii de azi (întîlnirea la Praga azi, a premierilor „Vişegrad”- cel polonez, ceh, slovac şi maghiar) cer o nouă orientare a UE28-1 înspre „state naţionale suverane” (Merkel muss weg- pe străzile în Praga 25 august 2016). Ce înseamnă UE28-1 în viziunea tinerilor români 2016? Care sunt izvoarele de inspiraţie ale tinerei generaţii 2016? Care este viziunea cetăţenilor români cu dubla cetăţenie (cetăţenia românilor în UE28-1 e legată de cetăţenia româna si de apartenenţa României in UE28-1)?
5) Publicarea lucrarilor lui Anton Golopenţia este un pas important
( Dr. Hildrun Glass: Minderheit zwischen zwei Diktaturen: zur Geschichte der Juden in Rumänien 1944–1949. Oldenbourg, München 2002.- minoritate între dou ă dictaturi. Istoria evreilor în România 1944-1949 / / Siedler Verlag, München, 1995, Zerbrochene Nachbarschaft. Das deutsch-jüdische Verhältnis in Rumänien- Vecinătate distrusă. Relaţia evreilor cu germanii în România). Cine scoate din sertare şi din uitare acele nume/cetăţeni care merită sa facă parte din patrimoniul unei naţiuni libere şi partenere în UE, NATO si ONU? Cine traduce? Cînd? Unde?
6) Rămîne o singură limbă „naţională (modelul francez cum explică Anrei Plesu)” sursa de „patrimoniu” nu numai literar al naţiunii române 2016-2026?
A mai fost şi altceva în regiunile „istorice” Bucovina, Banat, Transilvania, cea ce este/poate deveni parte indispensabilă pentru „nationbuilding 1919-1945-1989-2007-2016”? Victor Neumann scrie în stil academic despre „istoria şi patrimoniul „ Banatului. Lucian Boia aduce lumină în „mitologia ca sursă /baza a unei naţiuni”.
Observatorul cultural al secolului 21 este un izvor de inspiraţie pentru tinerii români de azi şi de mîine.
Cine scrie?