Norman Manea: Aesthetics as East Ethics de Claudiu Turcuş
Norman Manea: Aesthetics as East Ethics, versiunea engleză a volumului Estetica lui Norman Manea de Claudiu Turcuș (Cartea Românească, 2012) a apărut în 2016 la prestigioasa editură academică Peter Lang (traducere Carmen Borbély, redactor Jim Ottaway). Cartea oferă, în premieră, o interpretare unitară a literaturii şi eseisticii lui Norman Manea, precum şi o contextualizare a discursului său etic şi ideologic de-a lungul a 50 de ani de carieră literară. Estetica scriitorului este abordată, cum însuşi autorul sugerează, ca o est-etică europeană, esenţială şi semnificativă pentru statutul lui Norman Manea atît sub cenzura totalitară comunistă, cît şi în contextul literaturii mondiale, unde scriitorul reprezintă una dintre vocile emblematice, de mare creator al modernităţii tîrzii.
„Un Herzog retractil cu formaţie solidă de Humboldt tenace, atenian minuţios, lăsînd, doar la răscruce, cercetarea estetică pentru a deveni «al ebreilor fiu», teoretician fluid al interiorităţii, artizanul sintaxei vagului, reflector lucid al alienării psiho-sociale, simptomatologul propriei memorii ultragiate, rafinat interpret al burlescului, apologet neînduplecat al onestităţii, colecţionar sfîşiat de vulnerabilităţi, agnostic obsedat de incertitudini, cosmopolit sceptic, fidel limbii române, Norman Manea face parte din categoria restrînsă de creatori a căror voce se aude distinct în vacarmul modernităţii centrifuge şi globalizate.“ (Claudiu Turcuş)
Claudiu Turcuş este doctor în filologie şi lector la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj‑Napoca. Domeniile sale de inters sînt: romanul şi cinematografia central-est europene, imagologia identitară şi istoria intelectuală postcomuniste, memoria culturală a socialismului, ideologia estetică a noului cinema românesc, teoria criticii. A publicat în reviste culturale precum Observator cultural, Vatra, Cultura, 22, Timpul. Este editor al revistei academice în limba engleză Ekphrasis. Volumul său de critică literară şi istorie intelectuală, Estetica lui Norman Manea (Cartea Românească, Bucureşti, 2012), distins cu premiul „Marian Papahagi“, decernat de Uniunea Scriitorilor din România, reprezintă prima monografie dedicată acestui important scriitor român postbelic, multiplu nominalizat la Premiul Nobel.
Bucureştiul literar. Şase lecturi posibile ale oraşului de Andreea Răsuceanu
Bucureştiul literar. Şase lecturi posibile ale oraşului (Editura Humanitas, 2016) se opreşte asupra imaginii oraşului în literatura contemporană, în operele a şase autori români, din generaţii diferite, pentru care toposul urban e unul privilegiat, mai mult decît simplu cadru al acţiunii, uneori aproape un personaj: Mircea Cărtărescu, Gabriela Adameşteanu, Stelian Tănase, Simona Sora, Filip Florian, Ioana Pârvulescu. Interviurile care însoţesc fiecare capitol au rolul de a oferi cititorului o mărturie auctorială directă, dar şi de a sublinia eventualele asemănări ori deosebiri dintre perspectiva exterioară, a criticului, asupra imaginii oraşului din opera fiecărui autor şi modul în care se poziţionează autorul însuşi în relaţia cu oraşul ca realitate fizică, cu cel descoperit în documente etc. Bucureştiul literar. Şase lecturi posibile ale oraşului e o carte-experiment, despre inepuizabilele relaţii ce se creează între oraş şi proiecţia sa literară, privirea autorului şi cea a cititorului, diferitele hărţi interioare şi moduri de a citi peisajul urban.
„Cărţile despre Bucureşti ale Andreei Răsuceanu, Cele două Mântulese, Bucureştiul lui Mircea Eliade şi, iată, acum – Bucureştiul literar. Şase lecturi posibile ale oraşului, au fost încununate cu laurii criticii, dar au fost în acelaşi timp succese de public. Pentru că Andreea Răsuceanu a găsit nu doar o temă de impact, ci şi o metodă şi un stil prin care, fără să abdice de la rigorile unui studiu performant, foarte modern, a stîrnit interesul unui mare număr de cititori. Aflat la intersecţia unor cîmpuri teoretice fertile (geocritică, teorie literară, antropologie culturală, filozofie, psihosociologie), studiul său reconstituie şi restituie într-un mod ingenios, cu o vocaţie analitică remarcabilă, imaginea unui oraş real şi, deopotrivă, imaginar.“ (Adriana Babeţi)
„Remarcabil critic literar, Andreea Răsuceanu propune o imagine a Bucureştilor rezultată din recitirea unui şir de romane semnate de autori definitorii pentru actualitatea scrisului românesc. Lecturile propuse de această carte reprezintă o iniţiativă importantă ce vine în întîmpinarea unei noi metode de cercetare: geocritica.“ (Cornel Ungureanu)
„Cele şase capitole din Bucureştiul literar. Şase lecturi posibile ale oraşului izbutesc performanţa de a împinge Bucureştiul în «galeria marilor oraşe postmoderne». E dintr-o dată citibil şi ni se livrează pătimaş, demn de iubit, aşa cum îl vedem aici antropomorfizat, sondat prin palimpsest spre miezul magic, personaj în sine ori capturat subiectiv de trăirile altor personaje.“ (Tania Radu)