de-click. Filozofia traducerii, filozofia-traducere (o ipoteză pentru lucru)
- 21-10-2016
- Nr. 845
-
Bogdan GHIU
- Rubrici
- 0 Comentarii
Am devenit noi oare pe deplin conștienți, ştim noi oare bine despre ce este vorba în multipla istorie istorisită de François Cusset (French Theory. Foucault, Derrida, Deleuze&Co. și transformările vieții intelectuale din Statele Unite, cu o postfață inedită a autorului, traducere de Andreea Rațiu, cuvînt-înainte de Bogdan Ghiu, Tact, 2016)? Nu se dovedește oare, altfel spus, dorința de a traduce principalul „instinct“ sau „reflex“ cultural cu adevărat universal (căci singurul care produce singura universalizare „corectă“, aceea din aproape în aproape și pe puncte, arhipelară, nu bloc-continentală)? Din ianuarie 1990 și pînă azi, ceea ce m-a mînat și continuă să mă mîne în lupta culturală a traducerii n-a fost oare exact ceea ce, în Statele Unite, între Statele Unite și Franța, a produs ceea ce, bastard, poartă denumirea de „French Theory“, aparent straniul, căci, de fapt, absolut curent, banal, fenomen al teoriei franceze, dar în engleza americană? Ba da. „Foucault, Derrida, Deleuze & Co.“ sînt citiți și citați, azi, cel mai mult în limba engleză, adică în traducerea anglo-americană contra-globalizantă, care le-a asigurat contra-hegemonia globală. Fenomenul „French Theory“ a constituit tocmai un exemplar și pasionant caz de întîlnire, de (re)organizare, de preluare a unei gîndiri născute într-un anumit mediu cultural (cel […]