Teritorii. Graniţe. Comunităţi
- 04-11-2016
- Nr. 847
-
Observator Cultural
- Focus
- 1 Comentarii
Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti organizează, în zilele de 4 şi 5 noiembrie 2016, un colocviu internaţional în domeniul Studiilor Culturale şi al Ştiinţelor Comunicării, cu tema Teritorii. Graniţe. Comunităţi. Reconfigurări identitare într-o lume (dis)continuă/ Places. Boundaries. Communities. Mapping Identities in a (Dis)connected World/ Territoires. Frontières. Communautés. Reconfigurations identitaires dans un monde (dis)continu. Colocviul propune o abordare plurală a noţiunilor de teritoriu, graniţă, comunitate, precum şi a relaţiilor dintre ele. Cum se materializează aceste relaţii în cazul unui individ, al unui grup sau al unei mulţimi de emigranţi? Ce fracturi sau transformări identitare se petrec în situaţia exilatului sau a refugiatului? Ce soluţii de integrare construieşte el sau ce variante i se oferă? Ce afirmă studiile despre istoria, rolul şi efectele (re)trasării graniţelor? Unde se situează într-o comunitate nouă un refugiat sau un exilat? Ce teritoriu ocupă el, dar discursul lui? Ce afirmă studiile despre fenomene culturale de graniţă? Cum se (re)definesc comunităţile în urma apariţiei unor noi variabile? Poate dobîndi străinul autoritate în spaţiul care l-a primit cu mai multă sau mai puţină bunăvoinţă? Aceste probleme sînt discutate în numeroase domenii – istorie, studii culturale, studii literare şi lingvistice, religie, […]
….. „….. Colocviul propune o abordare plurală a noţiunilor de teritoriu, graniţă, comunitate, precum şi a relaţiilor dintre ele. Cum se materializează aceste relaţii în cazul unui individ, al unui grup sau al unei mulţimi de emigranţi? Ce fracturi sau transformări identitare se petrec în situaţia exilatului sau a refugiatului? Ce soluţii de integrare construieşte el sau ce variante i se oferă? Ce afirmă studiile despre istoria, rolul şi efectele (re)trasării graniţelor? Unde se situează într-o comunitate nouă un refugiat sau un exilat? Ce teritoriu ocupă el, dar discursul lui? Ce afirmă studiile despre fenomene culturale de graniţă? Cum se (re)definesc comunităţile în urma apariţiei unor noi variabile? Poate dobîndi străinul autoritate în spaţiul care l-a primit cu mai multă sau mai puţină bunăvoinţă?… „……
Statele Unite ale Americii un succes? Canada, Australia, UK, Bundesrepublik D., o serie de ţări care sunt „constituite” permanent prin imigrare. Canada acceptă 2016 peste 300.000 imigranţi „economici” (legi clare: limba engleza, tineri, cu o meserie căutată azi…). Bundesrepublik D. a acceptat în anii 1990 pînă la un milion de imigranţi pe an, fără condiţii, ca şi 2015. Incercare, faptele vorbesc de la sine. In decembrie e denumit noul preşedinte SUA. Vorbe şi fapte, vom vedea. UK şi Brexit e o incercare (eroare?). La Bucureşti 2016 teorii, şedinţe….. e altceva. Pe ce se bazează vorbele, teoriile? Pe exemple din realitate, pe documentaţii, cercetări pe teren, investigaţii ? Sau pe altceva?
Imperiul Britanic e istorie. In Londra ca metropolă s-a întîlnit un imperiu, prin oamenii din acest trecut recent. Primarul Londrei 2016….. In toate metropolele în UE: Amsterdam, Bruessel, Berlin, Paris, Roma, sunt cetăţeni din peste 100 de ţări şi limbi. La NY administraţia publică a metropolei foloseşte o mare parte a limbilor imigranţilor în contact cu noii locuitori, nu numai în spaniola, italiana, etc. Mi se pare multă realitate de 100 -pînă 400 de ani în marile metropole / regiuni e de văzut şi asta fără „teorii” şi şedinţe.
…” … Aceste probleme sînt discutate în numeroase domenii – istorie, studii culturale, studii literare şi lingvistice, religie, arte, ştiinţe politice şi diplomaţie, marketing cultural şi relaţii publice. Colocviul oferă astfel un spaţiu generos pentru dialogul ştiinţific, organizat în jurul a trei axe care corespund domeniilor fundamentale ştiinţe umaniste şi arte, ştiinţe ale comunicării, ştiinţe ale informării şi documentării.. „ …
Bruesselul 2016 cu administraţia UE e real şi un e model care poate fi vizitat. In parlamentul UE se vorbesc toate limbile din statele şi regiunile UE. Traducătorii se admit prin concursuri. Cîţi români traduc 2016 în UE? Erasmul de la Rotterdam e un nume cunoscut studenţilor în România / UE? Este o temă de studiu în România europeană 2016 pentru elevii / studenţii români? Leibnitz, Descartes, Voltaire, Dante Aleghierii, Kant, Hegel, Kopernikus, G. Galilei, etc. personalităţi din UE cunoscute tinerilor de azi în era digitală.. sunt la un clic? Un studiu de literatură „universală” în liceele din ţară, cel puţin în cele cu orientare umanistică- filologie? Cum să devii un adevărat european …. ?
Care sunt personalitătile de vîrf din ultimii 25 de ani din Romania care au publicitate şi rezonante internationale, mondiale 2016? In care/cîte limbă se discută la colocviu?
Citesc în „Der Teil und das Ganze. Gespräche im Umkreis der Atomphysik- Werner Heisenberg-Piper Verlag 1996-2015” şi găsesc intrebări pe care şi le-au 1945 pus acei savanţi care speră că relaţiile în ştiinţa de dinainte de 1939 (intrerupte de nazişti) să poată fi reconstituite cu elita internaţională după război: (…… …… „ Könnte dann, wenn die Ilusion durch die Wirklichkeit restlos und gnadenlos zerstört ist, die Beschäftigung mit der Wissenschaft ein Weg für uns sein, der zu einer mehr nüchternen und kritischeren Beurteilung der Welt und unserer eigenen Lage in ihr führt? Ich denke also an die pädagogische Seite der Wissenschaft noch mehr als an die wirtschftliche; an die Erziehung zum kritischen Denken, die man von ihr vielleicht erhoffen kann. Natürlich ist die Zahl der Menschen, die wirklich aktiv Wissenschaft betreiben können, nicht allzu groß…. Die Erziehnung zum rationalen Denken, bestätigte Butenandt, ist sicher ein ganz entscheidender Punkt,und eine unserer Hauptaufgaben nach dem Kriege wird sein,, dieser Art des Dekens wieder mehr Raum zu verschaffen.”….. ) …. ar putea fi ocupaţia cu ştiinţa o cale pentru noi, pentru o analiză mai raţională a situaţiei noastre şi a lumii….ma gîndesc la latura pedagocică a ştiinţei, la educarea spititului critic după război.
Situaţia şi soarta fizicienilor şi a fizicii ca stiintă 1919-1939 în Republica de la Weimar (Göttingen: Heisenberg si mulţi fizicieni din alte ţări, Berlin C.F. von Weiszäcker, etc) este un exemplu ce se întîmplă cu persoane şi o limbă ştiinţifică în secolul 20. Szillard, Wegener, Teller si J. von Neuman, tineri din liceele/universităţile din Budapesta (numerus clausus pentru evrei in Ungaria lui Horty) au emigrat la Göttingen /Berlin şi SUA. Ei sunt pe lîngă Einstein, Fermi, Oppenheimer şi mulţi alţii, printre cei care au lucrat la proiectul atomic als SUA.
Cîteva portrete de emigranţi-imigranţi:
Leó Szilárd …… (* 1898 Budapest, † 1964 Kaliornien, war ein ungarisch- deutsch- amerikanischer Physiker und Molekularbiologe. Szilárd ist vor allem bekannt durch seine Beteiligung an der Konstruktion der ersten US amerikanischen Atombombe, Manhatten Projekt. Allerdings riet er nach erfolgreicher technischer Konstruktion der Bombe entschieden von ihrem Einsatz im Krieg ab und versuchte ihn in Zusammenarbeit mit anderen Physikern zu verhindern) ……. un fizician maghiar- german- american, a participat la proiectul bombei atomice şi a încercat 1945 să împiedice folosirea ei.
Edward Teller …. (* 1980 Budapest, † 2003 Stanford Kalifornien, ungarisch Teller Ede, war ein ungarisch-amerikanischer Physiker. Er leistete wichtige Beiträge auf den verschiedensten Gebieten der Physik. Einer breiten Öffentlichkeit wurde er als „Vater der Wasserstoffbombe“ bekannt)… un fizician maghiar- american, a participat la bomba de hidrogen.
John von Neumann ( .., ungarisch margittai Neumann János * 1903 in Budapest als János Lajos Neumann; † 1957 in Washington, war ein amerikanischer Mathematiker österreichisch-ungarischer Herkunft. Er leistete bedeutende Beiträge zur mathematischen Logik, Quantenmechanik, Spieltheorie, Funktionsanalyse, gilt als einer der Väter der Informatik. Später nannte er sich Johann von Neumann von Margitta ; heutzutage ist er vor allem unter seinem in den USA gewählten Namen John von Neumann bekannt…..)….. un matematician austro – ungar- american, e cunoscut pentru contribuţii la informatică etc.
Cîteva exemple de emigranţi- imigranţi, de la Budapesta la Göttingen/Berlin şi SUA.
Ei au contribuit mult la fizica nouă din Germania anilor 1920-1930 şi au emigrat în SUA. Exemplul e intersant pentru limba vorbită. De la maghiara la germana, apoi la engleza-americană. Limba germană a fost pînă 1939 în fizică, stiinţă, filozofie international acceptată şi căutată. Azi e numai engleza la nivel stiintific universal folosită.
De ce atîta agitaţie pentru imigraţia în UE 2015 ?
TM2021 o şansă pentru a întroduce în licee literatura universală?
România are problema brain drain…..