SFada cu literatura. Divertismentul bine organizat – Miloș Dumbraci
- 19-05-2017
- Nr. 872
-
Cătălin BADEA-GHERACOSTEA
- Rubrici
- 1 Comentarii
Pentru cine este interesat de sociologia literaturii, de la Escarpit la Bugariu, cazul Miloș Dumbraci îmbină utilul cu plăcutul. La rîndu-i absolvent de sociologie, Miloș Dumbraci folosește tot ce a învățat pentru, iată, marea lui pasiune: scrierea de fantastică. Din blogul personal (milosdumbraci.wordpress.com) – probabil unul dintre cele mai ușor navigabile din fandomul românesc, fiind gîndit ca un auxiliar pentru zisa pasiune, fără reziduurile vieții cotidiene și/sau risipiri în circumstanțial – se află cînd și, cîteodată, cum au fost concepute și publicate cele „24+1“ scrieri ale lui Miloș Dumbraci, precum și trimiteri către ecourile avute, genericele texte electronice numite „recenzii“, răspîndite în blogosfera dedicată arhigenului. Cu alte cuvinte, se poate ușor trasa un drum parametrizat al celor doi ani și trei luni care au trecut de la debutul absolut, cu schița fantastică Tristețe, în „Gazeta SF“ din februarie 2015, trecînd prin publicarea a două cărți de proză scurtă, Luizienii – o novella/nuvelă bine-dimensionată în subgenul steampunk – și Hoțul de moarte – 14 schițe și povestiri –, ambele volume la Millennium (Satu Mare, 2016) pînă la romanul de epic fantasy, Ruina Imperiului, aflat acum în lucru (cu titlu provizoriu și însemnări pentru mai multe părți). Parametrii trecerii lui Miloș Dumbraci, […]
Mulțumesc pentru lectură și recenzie!
Mă surprinde și în același timp nu mă miră că tu m-ai ”judecat” după Luizieni; povestirile din ”Hoțul de Moarte” sunt mai bine scrise (în diverse grade) datorită evoluției prin exercițiu și, da, prin integrarea feed-back-ului, dar mai timpuriul foileton/nuvelă prezintă, fie că vreau sau nu, o oglindă mai sinceră a scriitorului din spatele scriiturii și a aspirațiilor sale artistice.
De altfel, a fost o contrapondere flamboaiantă și francofilă la pragmatismul funcțional anglo-saxon cultivat în celălalt volum; implicit mai potrivită recenzării într-o revistă culturală. Oricum, intenționez să mai revin la universul luizian la un moment dat, în formă romanescă, fie prin extinderea nuvelei, fie printr-un prequel.