Dilema animalului politic
- 11-08-2017
- Nr. 884
-
Cătălin MAMALI
- OPINII
- 1 Comentarii
Conceptul aristotelic de „zoon politikon“ a intrat în folclor. Uneori chiar profesioniştii de elită (de exemplu, Elliot Aronson) înlocuiesc noţiunea de politic cu cea de social (animal social). Desigur, animalul politic este şi un animal social. Dar nu toate animalele sociale (albine, furnici, lupi, oi, rîndunele, peşti etc.) sînt şi animale politice. (A se vedea cartea lui Edward O. Wilson: The Social Conquest of the Earth, 2016.) Numai omul este animalul care-şi reglează multiplele sale relaţii şi activităţi cu ajutorul instituţiilor politice (de la cele care elaborează legi pînă la cele care le aplică). Dincolo sau dincoace de limbajul verbal, de conştiinţă, de folosirea focului şi a uneltelor, de teama de moarte şi de cultul celor morţi etc., omul elaborează şi aplică coduri legislative cu ajutorul unor instituţii politice şi nu numai politice. Obeliscul (codul) lui Hamurabi este un artefact fondator paradigmatic pentru întreaga istorie a animalului politic. Prin formă (deget arătător), mărime, text, multiplicare şi amplasare, anticipează complexitatea pe care o are realitatea numită „MEDIA“, realitate care, aşa cum argumentează John Durham Peters (The Marvelous Clouds: Toward a Philosophy of the Elemental Media, 2016), influenţează în mod esenţial condiţia umană şi evoluţia ei. Principiile morale pot să fie respectate, încălcate, […]
Politicianul nu e filozof. Filozoful nu e politician (G.Lucacs a fost scurt timp politician), pote fi cetăţean antrenat în afacerile publice.
Agnes Heller (87 ani), o cunoscută filozofă (marxist- comunistă în tinereţe) la Budapesta în interviu duminică la 3sat TV cu Yves Bossart a prezentat un portret al omului politic Victor Orban. In democraţia „maselor” (spre deosebire de democraţia conflictelor de clasă, a conflictelor de interese) cum denumeşte doamna Agnes Heller Ungaria de azi, un sistem autoritar, autocrat, e posibil prin votul democratic al ”maselor”. Majoritatea parlamentară s-a obţinut prin alegeri. Victor Orban nu are o ideologie (nu e antisemit, nu e rasist, etc.), are un tel: puterea. Pentru putere (probabil şi pentru îmbogăţire) foloseşte tot ce îi e la îndemînă, naţionalismul etnicist (popor omogen), propaganda populistă xenofobă, etc. E momentul „populistului” ca om politic.
… „…Alegerea este a animalului politic. Cei care au ales Manifestul Partidului Comunist, devenind conducători politici formali, au acţionat violent (Lenin, Troţki, Stalin). Cei care au ales Nesupunerea civilă au acţionat nonviolent (Gandhi, King, Havel)…. „…..
Intr-un interviu cu Marion Heinz (filozofă –cercetătoare Martin Heidegger) doamna Agners Heller insistă asupra diferenţei între filozoful Martin Heidegger (îi cunoate opera) şi antrenarea sa în politica anilor 1933. In ochii mei M.H în activitatea sa poilitică e un prost spune A.H. Imaginea sa despre o societate nazistă ideală e de o prostie gigantică (Kant defineşte prostia ca lipsă a puterii de judecată- Kant definiert Dummheit als Mangel an Urteilskraft). Totuşi M.H. (nu despre toate opere ale lui M.H. se poate spune că sunt naţionalsocialiste) a fost un filozof mare. Receptarea unei filozofii poate fi de natură politică (ce trebuie să facem), de natură existentialistă (cum putem trăi) şi exclusiv de natură filozofică (putem gîndi acest lucru- können wir das Denken). Nu trebuie să urmăm indicaţiile politice ale lui M.H în acţiunile noastre.
Să rămînem la Kant: prostia…. …
Dragnea şi „teleormanizarea” României (M. Eliade, Regele Mihai …. ţara hoţilor… mentalitatea de jecmănitori… …. )?