Festivalul „George Enescu“. Ultima sută de metri

  • Recomandă articolul

Orchestre National De France și baritonul Thomas Hamson Foto: Alex Damian

În mod indiscutabil, principalele puncte de atracţie ale Festivalului rămîn Ateneul Român şi Sala Mare a Palatului, şi pentru ultimele zile de festival.

La Ateneul Român am văzut mai puţine orchestre, dar am reţinut concertul dirijat de Cristian Mandeal, solist Boris Berezovsky, cu Philharmonia Orchestra din Londra în care am putut asculta cum sună Suita a II-a pentru orchestră de George Enescu într-o copleşitoare versiune semnată de o orchestră britanică, sub mîna unui mare dirijor român. Versiunea lui Berezovsky, la Concertul nr. 2 de Rachmaninov, a fost una tipică, masivă, intens romantică, dar mai puţin personală decît remarcam la Daniil Trifonov, în acelaşi festival.

În seria Mari Orchestre ale lumii, Filar­monica della Scala, dirijată de Riccardo Chailly, l-a avut ca solist pe David Garett, în prima seară, cu Concertul pentru vioară şi orchestră de Ceaikovski, iar în a doua seară, pe Julian Rachlin, cu Bartók – Concertul pentru violă şi orchestră Sz. 120/BB 128. Evident că atenţia s-a îndreptat către David Garett, de departe unul dintre cei mai populari artişti ai Festivalului, care a făcut să devină cu
adevărat neîncăpătoare Sala Palatului, scările fiind ocupate de liceeni şi mai ales liceene, pînă la ultimul rînd. Pentru cei care au venit dispuşi să le placă, nu încăpea loc de dezamăgiri, pentru cei care îşi pun însă problema unor versiuni comparate, Con
­certul pentru vioară de Ceaikovski există însă în multe alte variante preferabile celei semnate de David Garett. Poate e mai bine să veniţi să îl revedeţi pe 8 iunie 2018, în aceeaşi Sală a Palatului, cînd va apărea în turneul de promovare al albumului, Rock Revolution, alături de label-ul Decca Records, cu interpretări ale unor hituri clasice din muzica pop/rock, cu piese de la Phil Collins, Prince, The Verve sau Rage Against The Machine, precum şi cu compoziţii proprii. Asta nu pentru că, în cazul Concertului pentru vioară de Ceaikovski, am vorbi despre alt­ceva decît despre un hit al muzicii clasice.

Khatia Buniatishvili © Julia Wesely

Alte concerte-etalon au fost cele cu Israel Philharmonic Orchestra, dirijor Zubin Mehta, solistă – pianista Khatia Buniatishvilli, în Schumann – Concertul pentru pian şi orchestră în La minor, op. 54, iar a doua zi violonistul Leonidas Kavakos, în Brahms – Concertul pentru vioară şi orchestră în Re major, op. 77. Orchestre Nationale de France a excelat în primul concert cu un program Mahler, în care remarcăm ca fiind unele dintre vîrfurile Festivalului cele cinci Rückert-Lieder cu baritonul Thomas Hamson, unul dintre cei mai rafinaţi cîntăreţi pe care i-am auzit la actuala ediţie.

Am ajuns pe ultima sută de metri a festivalului, dar pentru publicul care mai are resurse trebuie să amintim aici că, în ultimele zile, mai pot fi văzute două mari orchestre europene. Pe 21 şi 22 septembrie, Orchestra e Coro dell’Academia Nazionale di Santa Cecilia, dirijor Antonio Pappano, cu două simfonii monumentale: Enescu – Simfonia a III-a în Do major, op. 21 şi Mahler – Simfonia a II-a (Învierea). Cine îşi doreşte un interludiu rusesc în această ultimă săptămînă de festival poate asculta joi, 21 septembrie, Russian Chamber Philhar­monic, din St. Petersburg, dirijată de Juri Gilbo, solist violoncelistul Misha Maisky sau, cine vrea să îl revadă ca violonist pe Maxim Vengerov, are ocazia duminică, 24 septembrie, după-amiază, la Ateneul Român, alături de pianistul Vag Papian, cu un program cuprinzînd Brahms – Scherzo în do minor din Sonata „F.A.E.“, Sonata a III-a pentru vioară și pian în Re minor, op. 108, Enescu – Sonata a III-a pentru vioară și pian în La minor, op. 25, Franck – Sonata pentru vioară și pian în La major.

Ultimul weekend al seriei Concertele de la Miezul nopţii“ de la Ateneul Român are în program vineri, 22 septembrie: Jordi Savall şi Le concert des nations, cu programul Le Concert Spirituel: Au temps de Louis XV (Corelli, Telemann şi Rameau – Suita din opera Les Indes Galantes), apoi, sîmbătă, 23 septembrie, Jordi Savall and Hesperion XXI, cu programul Balkan: Honig & Blut (Miere şi sînge).

Royal Concertgebouw Orchestra Amsterdam închide festivalul cu două concerte extraordinare sîmbătă şi duminică, 23 şi 24 septembrie, sub bagheta lui Danielle Gatti, cu un prim program Haydn – Simfonia nr. 82 în Do major Hob I:82 „Ursul“ şi Mahler – Simfonia a IV-a în Sol major şi un al doilea avînd în program Weber – Uvertura la opera „Euryanthe“ (lu­crare prezentată în cadrul programului „Side by Side“ împreună cu membrii Orches­trei Naționale de Tineret a României), Enescu – Capriciul Român pentru vioară şi orchestră (aranjament de Cornel Țăranu, după schițele compozitorului), avîndu-l ca solist pe violonistul român Liviu Prunaru, care este şi concertmaestrul orchestrei, şi Prokofiev – Sim­fonia a V-a în Si bemol major, op. 100.

Apoi cortina se va coborî şi cei care vor rămîn interesaţi de muzica clasică se vor îndrepta către Ateneul Român sau Sala Radio urmînd să vadă ce surprize le rezervă scena autohtonă după regalul oferit în cadrul festivalului.

Adaugă comentariu

object(WP_Term)#13239 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }