Ca autor glocal (cum inspirat l-a „identificat“ Doru Pop), mai cunoscut „afară“, masiv tradus şi multiplu premiat, elogiat şi invectivat, deopotrivă, alternînd eseistica problematizantă cu ficţiunea codificată, Norman Manea rămîne un caz; „emblematic şi problematic“, desigur, vădind recuperarea dificilă a acestui „solitar dubios“, paginile sale, confesiv-interogative, purtînd „cicatricea traumelor“, cum, în repetate ocazii, ne avertiza. Şi cu o receptare polarizată, trezind rezerve, în blocaj canonic, …