„Nimic nu mă mai cheamă acolo“
Interviu cu scriitoarea Ursula ACKRILL
- 18-12-2015
- Nr. 803
-
Christel WOLLMANN-FIEDLER
- Interviu
- 2 Comentarii
Cu romanul ei de debut, Codlea în ianuarie, apărut la începutul anului 2015 și nominalizat imediat la Premiul pentru Cel mai bun roman al Tîrgului de Carte de la Leipzig, autoarea Ursula Ackrill și-a început cariera într-un mod ascendent. Născută în 1974, la Brașov, Ursula Ackrill a urmat Liceul Pedagogic din Sibiu, iar la București a făcut studii de germanistică și de teologie ortodoxă. Apoi a emigrat în Marea Britanie și a obținut titlul de doctor cu o lucrare despre Christa Wolf. Trăiește la Nottingham, este căsătorită și lucrează acolo ca bibliotecară și scriitoare. Cu Ursula Ackrill a discutat jurnalista berlineză Christel Wollmann-Fiedler cu ocazia unei lecturi publice la Hamburg. Te-ai născut într-un colț fermecat de Europă, la Brașov (Kronstadt), lîngă curbura Carpaților, la poalele Tîmpei. Ardealul era casa ta și ți-ai luat zborul departe, dincolo de munți, spre Occident, pînă în Marea Britanie, la Nottingham, orașul legendarului Robin Hood. Da, de la sașii transilvăneni la saxonii britanici. A fost o întîmplare sau o intenție? Probabil și una, și alta. Întîmplarea joacă un rol important. Am descoperit Anglia din întîmplare. Pe atunci abia împlinisem 20 de ani, părinții mei și întreaga familie tocmai emigraseră în Germania și eu nu mă […]
Tocmai a aparut in editura Cartier „Cosmar in Balcani” – amintirile lui Fred Umbrich, un sas de langa Medias RECRUTAT in vara lui 1943 in armata germana, ca urmare a unui acord Hitler-Antonescu. Pentru acoperirea pierderilor mai ales de la Stalingrad, Hitler a cerut ca etnicii germani din Romania sa fie recrutati direct de germani, ceea ce Antonescu a acceptat. Si cum cea mai apropiata atunci unitate combatanta era Waffen SS Prinz Eugen Division, care lupta cu partizanii lui Tito, tinerii sasi si svabi s-au trezit cu runele SS pe petlitze. Deci departe de „voluntariat”, pur si simplu recrutare „normala” in vreme de razboi. Luptele din iugoslavia au fost cumplite – stiu de dinainte de 89 de la o colega al carui tata luptase in Prinz Eugen ca frontul iugoslav a fost singurul WW2 front unde NU SE LUAU PRIZONIERI. Poate atunci au aparut radacinile macelurilor inter-etnice din anii 90 cand cu dezintegrarea Iugoslaviei.
În est nimic nou.
„De ce apare o povestire cu această tematică de-abia acum »
Zeitzeugen.
În anul 1991 la Freiburg Wolf von Aichelburg, Bergel, Scherg, Birkner au discutat în fața publicului din Freiburg (Dr. Peter Motzan Cluj, G. Csejka Bucuresti, ca moderatori) despre Siebenbürgen în calitate de Zeitzeugen (a apărut o documentație scrisă- netradusă). Problematica anilor patruzeci e bine cunoscută de foarte mult timp, au apărut mai multe romane… Bergel…Schlesak (Ausschwitz, Capesius…)…
…Schlattner, Der geköpfte Hahn (tema războiului la sași..) e tradus.
„Wirre Wegbereiter- Neue Literatur 4-1974 Bucuresti“ cu Bernd Kolf (Zeiden –Codlea) a adus în atenția publicului 1974 „în epoca de aur“ scriitori din Aktionsgruppe Banat, care au tratat tema războiului (Catrafuse- Habseligkeiten… tatăl lui Richard Wagner a fost în armata romănă pînă în anul 1944… ca cei mai mulți soldați sași și svabi mai în vîrstă..… recrutați 1939-1942. După 1943 soldații TINERI s-au inrolat în armata Reichului…înainte de 1943 șvabi bănățeni și sași ardeleni sunt în armata romănă.. »soldați treceți Prutul »…).
Dorfchronik, Lippet Johann și multe alte romane (Die Tür zur hinteren Küche, Wunderhorn Verlag Heidelberg…) documentează perioada de război.
Deci nu e în concordanță cu realitatea publicistică (texte, romane, discuții publice), nu e cazul ca tema anilor patruzeci să nu fie atinsă, ….. tratată, discutată….. deja în „epoca de aur“ 1974 la Bucresti, Banat, Siebenbürgen și în Bundesrepublik D.
Meinungsfreiheit….
Zeitzeugen, Texte (Bergel, Wolf von Aichelburg, Schlattner, Schlesak, Lippet, Wagner, Herta Müller… trateaza tema mult și bine….. tatăl ei a fost în armata Reichului.. pune întrebări… de mult timp… „Leagănul respirației / Atemschaukel“ etc…).
Anul 1974
…… „Wir irren vorwärts /R. Musil“….
Cunosc soldați germani care au fost în armata romănă, am vorbit cu ei, înainte și după 1974. Am fost la Freiburg 1991, Wolf von Aichelburg, Bergel, Dr. Peter Motzan, Gerhard Csejka……. Zeitzeugen.
În est nimic nou.
Ca în romane…..