Literatură. 2015 – un an al romanului

A sosit, din nou, vremea bilanţurilor – literare şi editoriale, în cazul de faţă. Deşi intrate cumva în reflex, ele sînt, totuşi, necesare pentru a marca evenimentele editoriale importante ale anului care tocmai s-a încheiat. Iar aceste evenimente nu au fost chiar puţine, în ceea ce priveşte peisajul literaturii române contemporane, la care mă voi referi aici cu precădere. 2015 a fost – în perspectiva mea – un an al romanului, un an foarte bun pentru romanul românesc contemporan; au publicat cărţi prozatori de calibru (în mare parte din generaţia optzecistă): Cristian Teodorescu (Şoseaua Virtuţii. Cartea Cîinelui), Alexandru Vlad (Omul de la fereastră), Mircea Cărtărescu (Solenoid), Octavian Soviany (Moartea lui Siegfried), Radu Ţuculescu (Mierla neagră), Ion Iovan (MJC), Radu Aldulescu (Istoria regelui gogoşar), Petru Cimpoeşu (Celălalt Simion), dar şi mai tinerii bistriţeni Marin-Mălaicu Hondrari (Războiul Mondial al Fumătorilor) şi Dan Coman (Căsnicie). În 2015 au apărut – aşa cum scriam în cronicile pe care le-am consacrat acestor cărţi – cîteva romane de forţă ale comunismului şi postcomunismului românesc, scrise de autori aparţinînd generaţiei ’80, ce rămîne, pînă astăzi, generaţia literară care a dat romanele de vîrf ale perioadei postdecembriste. Dacă a trebuit să aşteptăm o vreme pentru ca aceste romane […]