40-50 de capodopere. Interviu cu Mircea Horia Simionescu

Care ar fi primele 10 romane romanesti ale secolului XX catre care merge simpatia dumneavoastra (sau pe care le-ati lua pe o insula)? Si, mai ales, cum va raportati la evolutia acestui gen? Iata care ar fi, dupa mine, tabloul acestor prime 10 romane: 1. Hortensia Papadat-Bengescu: Ciclul Hallipa 2. Mateiu Caragiale: Craii de Curtea-Veche 3. Radu Petrescu: Jurnal (generic) 4. Mihail Sadoveanu: Creanga de aur 5. Liviu Rebreanu: Ion 6. Mircea Cartarescu: Orbitor 7. Simona Popescu: Exuvii 8. Tudor Topa: Incercarea scriitorului 9. Camil Petrescu: Patul lui Procust 10. G. Calinescu: Istoria literaturii romane… Este foarte greu sa te hotarasti sa alegi dintr-o literatura care intr-un singur secol a produs nu mai putin de 40-50 de capodopere (cu aproximatie). De la romanele (doua) ale lui Rebreanu, tot doua ale lui Camil Petrescu, pina la literatura imediat postbelica, cu romane masive si bine desfoliate precum Blocada de Pavel Chihaia sau partial – foarte partial, daca mi se permite! – Cronica de familie a lui Petru Dumitriu. Cronica…, de fapt, nici nu e un roman, e un mixtum compositum care scoate niste antene de melc, dar nu le intinde suficient, nu emit si articolul enclitic. Acolo sint mai multe realizari tehnice […]