Absenţii au rămas în offside
- 05-04-2013
- Nr. 668
-
Paul CERNAT
- Actualitate
- 14 Comentarii
Am participat la Salon du Livre din Paris ca invitat al Institutului Cultural Român – Andrei Marga, într-o companie onorantă: Constantin Abăluță, Nicolae Breban, Al. Călinescu, Magda Cârneci, Mircea Dinescu, Ioana Drăgan, Teodor Dună, Ileana Mălăncioiu, Solomon Marcus, Stelian Tănase, Daniela Zeca Buzura, Adrian Cioroianu, Cristian Pârvulescu. Aş fi avut ocazia să particip şi în 2009, ca invitat al ICR-Patapievici, dar, din motive personale (în nici un caz politice), nu am mai reuşit să ajung. Nu mă consider, aşadar, un „frustrat“ (cum – din păcate – au fost trataţi, pe la anumite colţuri ale Salonului, unii scriitori aflaţi pe această listă; dar n-are rost să colportez prea mult asemenea lucruri…). Mă grăbesc să adaug că lista actualului ICR nu e o listă de „intelectuali uselişti“ (după cum nici lista scriitorilor invitaţi de organizatorii francezi pe timpul fostei echipe nu e una de „intelectuali băsişti“). Iar pe lista scriitorilor sosiţi la Paris de pe lista Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional figurează cîteva nume de elită pe care numai răuvoitorii sau ignarii le-ar putea contesta: Mircea Martin, Ion Mureşan, Marta Petreu, Eugen Simion sau Ion Pop. Aş spune chiar mai mult: nici una dintre aceste liste nu arată a fi fost […]
@Mihnea Moroianu: ma autocitez suplimentar ca sa fie si mai limpede: „Înțeleg indignarea unor opinenţi din ţară în fața riscului de politizare a manifestării prin prezența, alături de președintele francez Hollande, a premierului Victor Ponta, stigmatizat ca plagiator de o anumită parte a intelighenției noastre (intelighenţie care, de fapt, nu-l iartă în primul rînd pentru schimbările operate la ICR și IICCMER). Numai că acuzele în speță și-au pierdut de facto”.
Urmind consecutia logica, puteti constata ca era vorba de indignarea in fata riscurilor de politizare. Plagiatul era in subsidiar. Inca o data: acuzele de politizare sint una, cele de plagiat sint alta, iar eu m-am referit strict la faptul ca aceia care au acuzat politizarea manifestarilor prin prezenta premierului au ramas „fara obiect”, din momentul in care acuzatul si-a declinat participarea. Ca multi dintre acuzatori au o problema si cu plagiatul lui Ponta – asta-i alta discutie, si nu ea era in chestie. Amuzant e faptul ca premierul s-a numarat, finalmente, printre absenti, iar acestia „ont toujours tort”…
Ne pierdem timpul cu chestiuni otioase, zau asa.
Citat textual din articolul „Absentii au ramas in offside:
„Numai că acuzele în speță și-au pierdut de facto justificarea din momentul în care premierul și-a contramandat prezența la Salon du Livre, avertizat probabil pe surse de anumite acțiuni aflate în pregătire. ”
Subiectul nu este aici: „Acuzele [de plagiat]”?
De ce sa mai invocam „politizarea”?
@Mihnea Moroianu: am spus eu asta (ca si-au pierdut justificarea)? Eu vorbeam acolo de politizare, nu de plagiat. Vad ca citati propozitii care nu-mi apartin, or asa ceva nu se face…
In privinta PS-ului, sint de acord in principiu cu dumneavoastra. Nu e vorba de nici o adeziune aici. Poti aprecia calitatile unei carti chiar daca nu aderi la „ideologia” ei. Se vede treaba ca tot va trebui sa scriu despre volumul asta, fie si ca „profan”…
… a dictonului „Les absents ont toujours tort” (im cer scuze pentru citarea gresita „les morts…”):
Cum se impaca ea, domnule Paul Cernat, cu opinia exprimata tot de Dvs in acelasi articol, dupa care „acuzele de plagiat la adresa premierului Ponta si-au pierdut … justificarea” (?!) in urma deciziei celui in cauza de a nu participa la evenimentul respectiv?
Sa intelegem ca exita totusi si cazuri cand absentii sunt scutiti de incidentza proverbului (asa cum s-au autoscutit de incidentza legii morale)?
PS Niciun fel de considerente literare nu pot justifica adeziunea „neteologica” (de fapt pur inertiala) la o productie al carui autor incearca sa aduca sublimul si vesnicia la nivelul propriei gaunosenii si infatuari.
@Non idem est si duo dicunt idem. Eu am incercat sa reconstitui mesajul diplomatului francez in contextul comunicational dat, nu sa talmacesc cunoscuta „zicere” in contextul ei originar pentru eventualul uz al liceenilor. Oricum, data viitoare o sa fiu mai atent…
Cit priveste „relativitatea triumfului” – chiar credeti ca interpretarea dvs. e cea „adevarata”? S-ar putea ca distinsul diplomat sa fi incercat sa impace si capra, si varza (e o alta varianta de interpretare…) dar cum va explicati, totusi, faptul ca un absent vizat si unii simpatizanti s-au simtit vexati de mesajul ambasadorului?
Apropo: ati scris „les morts ont toujours tort”. In realitate, e „les absents”, daca tinem la acuratetea citarii.
Cit priveste premierea „parabolelor lui Iisus falsificate”, ma mad nevoit sa sar (si) in apararea cartii lui Andrei Plesu. Nu trebuie sa aderi la interpretarea parabolelor christice in cheia oferita de Andrei Plesu ca sa recunosti meritele cartii, asa cum nu trebuie sa aderi la „Internationala” lui Ion Ianosi pentru a-i aprecia marturia. Dar, in fine, dvs. apreciati o carte dupa criterii „tari”, eu – dupa criterii mai „slabe”. Chestiune de formatie: dvs. veniti dinspre teologie si filosofie, eu – dinspre literatura.
Nu stiu cine e dl Vasile Damian, si nu am niciun interes pentru reactiile, ultragiate sau nu, ale lui Andrei Plesu, cabotinul fara nicio farama de traire religioasa, pe care revista Dvs tocmai l-a premiat pentru contributia la deformarea in cheie personala a parabolelor lui Isus…
M-am gandit in schimb la impactul posibil al lecturii pe care o oferiti proverbului de secol XVII, asupra mintii unor eventuali liceeni din secolul XXI: care credeti ca e imaginea initiala cu care vor aborda ei (daca vor ajunge s-o faca) lectura aforismelor unor La Rauchefoucauld sau Vauvenargues?
@profesor: avind in vedere respectul pe care vi-l port, voi incerca un raspuns pt. dl. Radu Barbulescu 🙂 Asadar:
-Ponta nu e e primul meu ministru \”iubit amarnic\”. Spre deosebire de basisti, eu nu \”iubesc\” politicieni. Pot sa le relativizez, contextual, derapaje pe care le consider mai putin nocive decit ale altora, dar pe care nu le ignor (cum fac ei cu dosarul Flota si casa din Mihaileanu). Daca insa Ponta va face jocurile partidei lui Basescu, va las pe dvs. sa-i reevaluati toate cele, pt. ca, vorba cuiva, \”are potential de crestere\”.
Nu e in chestie daca are sau nu \”importanta\” cine e ministru al educatiei. Am facut o corectura din ratiuni de acuratete a informatiei. Restul sint problemele dvs.
Pacat ca recomadarile cu privire la cei sapte ani de-acasa nu le-ati facut si ministrilor din guvernele Basescu.
Mi-as dori un raspuns al dvs dat domnului Radu Barbulescu, dar nu stiu daca voi avea aceasta sansa …
@Mihnea Moroianu: declaratiile diplomatilor sint de obicei suficient de ambigue pentru a fi interpretate in fel si chip. Interpretarea mea e, intimplator, bazata pe comentariul lui Vasile Damian si de reactia destul de ultragiata a lui Andrei Plesu. Offside-ul ne paste pe toti, inclusiv pe dvs., in aceste vremuri atit de schimbatoare…
Simpla cunoastere a sensului de dictionar a cuvintelor isi dovedeste rapid insuficientza, mai ales cand fraza respectiva reflecta sensibilitatea unei epoci mai putin prozaice si brutal-pozitiviste decat a noastra.
De exemplu, interpretarea ‘au pied de la lettre’ a proverbului „Les morts ont toujours tort” drept „bataie a obrazului” din partea ambasadorului Frantei la adresa celor care au absentat (iar nu drept subliniere a relativitatii triumfului celor prezenti la Salonul Cartii de la Paris) este o dovada a unei crase lipse de umor si, evident, de logica.
Pentru risipirea eventualelor dubii, reproduc una din numeroasele explicatii disponibile pe net ale proverbului maltratat de dl Paul Cernat:
„L’absent n’est pas en mesure de se défendre, il est toujours considéré comme fautif.”
Dar „..Victor Ponta, stigmatizat ca plagiator de o anumită parte a intelighenției noastre (intelighenţie care, de fapt, nu-l iartă în primul rînd pentru schimbările operate la ICR și IICCMER). …”?!? In afara de comisia de subordonati Abramburoaiei (de cand nu mai e tanara si crocanta i se potriveste mai bine), doua comisii de universitari respectabili au confirmat plagiatul comis de primul de dvs iubit amarnic, ministru. Si e dreptul unor intelectuali respectabili sa se desolidarizeze de agit-propistul asta, aflat in permanenta campanie electorala televizata, desi este de peste zece luni la putere. Si, apropo, chiar credeti ca e important cine este ministru al educatiei in guvernul asta „cel mai cinstit”?!? Ar cam trebui toti trimisi sa-si refaca cei sase-sapte ani de-acasa, undeva unde sa-i invete cateva lucruri simple: „sa nu minti”, „sa nu furi” (nici macar voturil!), sa nu omori (chiar daca doar din prostie sau imprudenta…)…
In privinta participarii lui Cartarescu la Bruxelles, trebuie facuta totusi precizarea ca acel eveniment il are ca PARTENER pe ICR, dar că el nu este organizat de ICR sau de statul român. Diferența mi se pare important. Nu pot să nu mă mai duc în Franța doar pentru că Hollande păstrează ambasada în Bucureștiul noului guvern USL. Deocamdată atît, n-am citit articolul…
Intr-adevar, se pare ca multi au avut si au o mare problema in a intelege ca:
„exportul de conflict politic intern – à la roumaine… – n-a fost bine privit de francezi ”
si mai ales nu pricep DE CE nu a fost bine primit.
Saptamana trecuta am citit multe relatari si luari de pozitii, unele de-a dreptul ridicole, despre reactia ambasadorului Frantei in Romania fata de acest episod si despre slaba reactie a presei franceze fata de absentele literare ( in sens fizic pentru ca volumele lor au fost prezente) de la Salonul de carte. Oamenii nu pot intelege ca lipsa de bun simt si ipocrizia se penalizeaza si ca politica si cultura nu fac casa buna. Fiecare este liber sa reactioneze cum crede de cuviinta fata de ICR si politica acestuia, fata de Marga care, dupa parerea mea, nu-si avea locul la conducerea acestui Institut, dar reactiile trebuie sa tina seama de TOATE intamplarile, nu doar de cele care ne convin. De altfel a fost extrem de multa ipocriize in cele mai multe dintre reactiile din presa, deoarece, aceleasi persoane indignate la culme de participarea autorilor romani la manifestarea pariziana nu au nimic de spus fata de participarea lui M. Cartarescu la un alt eveniment literar organizat si sponsorizat si de ICR, la Bruxelles!!!
Cred ca o abordare echilibrata a acestui eveniment este de dorit , iar autorul acestui articol reuseste acest lucru ca si Norman Manea in interviul acordat acum cateva zile ziarului Adevarul:
adevarul.ro/news/politica/precizare-1_515bf51d00f5182b857c53b5/index.html
@Paul Cernat Confuzia facuta intre Pricopie si Costoiu a trecut neobservata, cred: adevarul e ca sunt amandoi la fel de nesemnificativi si in educatie si in cercetare….
In articolul meu s-a strecurat, dintr-un lapsus, o eroare: cind vorbeam de „Ministrul Educatiei” era vorba de dl. Remus Pricopie, nu de dl. Mihnea Costoiu. Fac pe aceasta cale cuvenita rectificare.