Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
Adevarata dezbatere de idei a anului 2005
- 02-06-2005
- Nr. 271
-
Bogdan SUCEAVĂ
- OPINII
- 1 Comentarii
In presa romaneasca au aparut recent citeva atacuri la persoana a caror tinta am fost. Totul a plecat de la o scrisoare catre Presedintele Romaniei, semnata de 25 de universitari romano-americani, alaturi de care am avut onoarea sa semnez si eu, scrisoare publicata integral de Observator cultural in nr. 268. in acest document se aducea in discutie un articol cu stil abrupt, scris de dl M. Mihaies si acceptat pentru publicare in nr. 15/2005 al Romaniei literare. Scrisoarea semnala ca „dl Mihaies este cu totul nepotrivit pentru a ocupa functia de vicepresedinte al Institutului Cultural Roman“. In scrisoarea deschisa nu e mentionata nicaieri demisia, ci o incompatibilitate intre manifestarea opiniilor si functia pe care au semnalat-o ulterior si alte voci ale societatii civile. De cind am semnat acea scrisoare deschisa, am anticipat ca vor urma atacuri la persoana; imi era cunoscut registrul publicistic pe care dl Mihaies il frecventeaza. Faptul ca au existat reactii inteligente, pertinente, de substanta, din partea societatii civile ma face sa cred ca aceste discutii nu sint zadarnice. Pentru mine, insa, indiferent de aceste atacuri, e mai importanta deschiderea unei discutii asupra criteriilor de valoare ale timpului nostru. O discutie despre optiuni, despre performanta in cultura, […]
Oricum, domnule Suceava, cu tot avantul tineresc pe care l-ati luat cu Dvs. peste Ocean, cu tot stilul bombat pe care il manuiti, nu veti reusi nici in urmatorii 50 de ani sa fiti mai mult decat o marunta sclipire a spatiului vale/deal aflata in transhumanta in mirifica societate multiculturala, care mocneste si musteste de conflicte, de uri rasiale si nu numai.
De fapt, mult mai rau decat atat: un mic papagal uman care se chinuie sa articuleze in mai multe limbi cuvinte mari precum cultura, exerseaza mult si inghite biblioteci intregi pentru asta sau o maimutica nefericita ce va trai toata viata imitandu-i pe altii si nestiind cine e cu adevarat.
Un om nu isi impune valoarea prin clamarea apartenentei la o anumita societate, prin reusita integrarii intr-o societate socotita o mare putere economica si militara.
Universitarii, tinerii universitari romano-americani sunt foarte curajosi sa dea lectii si sa croiasca dupa gustul personal”din cutite si pahare” noua cultura romana. Uita insa un adevar fundamental: in cultura nu te lupti cu „boierii”, cu „caimacamii locali”, ci cu timpul, cu secolele care vin si care singure hotarasc cat i-a fost fiecaruia de mare opera si lumina.