Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
„Adevărul și numai adevărul“
- 13-02-2013
- Nr. 661
-
Dorin DAVID
- SOCIETATE
- 13 Comentarii
Episodul legionar și acuzația de antisemitism din tinerețea lui Mircea Eliade (1907-1986) au fost îndelung dezbătute, într-un spectru care trece prin toate fazele posibile, de la negare pînă la execuție (una simbolică într-adevăr, dar nu mai puțin „execuție“). Această problemă mai are și astăzi ecouri, și nu doar în țara noastră, dacă ar fi să dau ca exemplu un articol apărut în 2012 într-un jurnal științific de prim rang în studiul academic al religiilor: mă refer la Numen (vezi Michel Gardaz, „Mircea Eliade et le «nouvel homme» à la chemise vert“, Numen 59: 68-92). Am făcut eu însumi o analiză a articolelor legionare ale lui Eliade și am oferit un răspuns acestui ultim articol, într-un text submis revistei academice Cultura. International Journal of Philosophy of Culture and Axiology: „Mircea Eliade and «Archangel Michael» Legion. For a new approach of Mircea Eliade’s work, plus a response to Michel Gardaz’s „Mircea Eliade et le «nouvel homme» à la chemise verte“. De asemenea, am salutat apariția cărții Mihaelei Gligor, Mircea Eliade. Anii tulburi: 1932-1938, tipărită de ceva vreme la Ideea Europeană & EuroPress Group, într-o cronică din Corpul T, nr. 4/2012. Ca unul dintre cercetătorii care se ocupă de studiul științific al operei […]
o ultima observatie….daca logica folosita de Michel Gardaz il acuza pe Eliade de cripto-legionarism prelungit (nu m-ar mira aici o analogie cu tantrismul yoghin, utilizand si experienta indiana a lui Eliade) pentru ca anumite elemente ale discursului epistemologic al lui Eliade se regasesc in conceptul politic al lui Zelea Codreanu, atunci de ce sa nu-i acuzam si pe sotii Curie, pe Einstein si pe Planck (printre altii) ca au contribuit decisiv la fabricarea bombei atomice? de ce sa nu-i acuzam pe fabricantii de sare ca omoara oameni in mod atat de parsiv pentru ca au contribuit la dezvoltarea tensiunii arteriale a hipertensivilor inainte de a fi fost depistata? Va rog domnilor, in numele decentei intelectuale, in primul rand sa nu aducem acuzatii oamenilor care nu pot sa se apere
asta e *ultimul meu mesaj*, pi la \”subsol\”, pentru cateva luni.
Vaz ca *lumea* (dipa sarma) il \”ridica\” p-un anume piedestal pe Eliade. Shi, pentru ca-i *ultimul meu mesaj*, pi la \”subsol\”, chiar tre\’ sa va spun *ceea ce cred eu*, despre Eliade.
Un talent \”prolix\”, un , sa-i spunem , \”enciclopedist\” (din familia lui Iorga), , \”lovit\” de-o anume *incontinentza*…
Mediocru pan\’ *literatura*, un simplu (ca, i le-am cetit, volumele) \”scrib\” (ce-i drept, cetit!), care ne-a *scris*, ne-a facut un \”sinopsis\” despre istoria credintzelor religioase. O munca de \”shoricel da biblioteca\”, care pe *mine* nu ma convinge (vezibine: azi, Google, itzi \”da\” cam \”ashisderea\”….)
In contrast, Cioran, dupa parerea *mea*, e *nul dintre cei mai mari filosofi ai secolului a douajcilea*! Poate ca *cel mai mare*, cum, cel mai important sculptor al aceluashiu secol, e Brancushi. Shi, *iar desigur*, e *iar* parerea *mea*…
Cum sa v-o scriu? Cum sa v-o spui? Nu mai shtiu cum, zau: parerea mea e ca daca *nu eshti om* , nu potzi fi *nici creator*.
Ai, mama! Cate ezemple pan\’ *chiar contra*! Shi , uite: comparand pe Cioran cu \”ai mai di jos\” (desigur, ca *oameni*, e *doar parerea mea*), precum Noica, sau Eliade, uite, io *pariez pa Cioran*. Desigur, e *doar parerea mea*, nu va bagatz\’ de-a va \”certa\” cu ea, ca, sa shtitzi ca *nu are rost*…. Ca *nu mi-o clintitz\’*!
Shi, *nu*: nu comentez aici *decat* asupra *operei*, dom\’le. Ca, pacatele *lor*, le shtiau *ei* shi le-au dus *cu ei pan\’ mormant*!
Hai sa fim , totushi , chiar *serioshi*: cata *adancime* are, oare, Eliade? Cioclopedistu\’? Shi, cata *adancime* are, oare, Noica? – desigur, are o \”shcoala\”, de-nvatzacei, care-l respecta (io le-o *chiar respect* pe *asta*), cu *metaforele lui*, cateva (precum \”intru\”, despre care s-au scris, cred io, pa cam *ne-drept*, chiar *volume*)?
Parerea mea? Philosophie: Cioran. Sculptura: Brancushi.
Poezie: Stanescu. La *cei trei* reduc *io* conbtributzia (majora!) a Romaniei prin Lume. Dar, vezi-bine, *ashtia-s zeii mei*. Shi *nu*, nu tre\’ sa fie, *neaparat*, ai *altora*.
Ca, gusturile *nu se disputa*, sper ca *macar atat* v-am putut io convinge (mde, cu un citat *da pan\’ batrani*!)
Numa\’ fain,
Nea Marin
Multumesc Dle Manu pt raspuns. Cred ca cea mai mare problema pe care o am cu acuzele de legionarism aduse lui Eliade este faptul ca ele se fac in absenta acuzatului, fara ca acesta sa aibe o sansa sa se apere. Asta nu difera cu nimic de „denunturile” si procesele secrete ale regimurilor totalitare. Am inteles ca Eliade a trebuit sa se apere de aceste acuze atunci cand o invitatie la un congres in Israel i-a fost retrasa din cauza legionarismului. I s-a reprosat atunci in mod direct articolul din dec 1937 din „Buna Vestire” si Eliade l-a denuntat ca un fals intelectual, o inventie a editorului revistei legionare. Inclin sa cred ca si celelalte 15 articole mentionate au ceva „inflorituri”; (controlul continutului apartinea editorului si nu autorului). Deci sunt indoieli legitime in privinta asta pentru a putea aduce o acuza definitiva.
Cat despre declaratia olografa e lui Radu Gyr extrasa de securitatea vremii, sa nu uitam ca aceeasi securitate avea „dovezi” ca Eliade a fost agent al serviciilor britanice si chiar al gestapo-ului nazist.
Despre cat de legionar a fost Eliade 2 episoade mi se par relevante: primul, in 1938 Eliade a fost arestat la ordinul lui Calinescu impreuna cu un grup de legionari, iar Eliade a fost singurul care a scapat cu viata – eliberat dupa cateva luni.
Al doilea „episod” este insa mai elocvent: in 1936 tanarul Eliade castiga premiul Uniunii Scriitorilor pentru un nou roman (deja era celelbru dupa „Maytreyi”), insa pentru acelasi roman presa legionara declanseaza un atac furibund (acuze de pornografie), finalizat cu demiterea lui Eliade de la Universitate. La foarte scurt timp Eliade este re-angajat la aceeasi Universitate ca asistent al lui Nae Ionescu, un „stalp” legionar al societatii….Ma intreb daca loialitatea lui Eliade fata de „salvatorul” Nae Ionescu a fost fortata sau doar rau-inteleasa……..
Nu-mi reamintesc daca am mai scris aci odata despre contributia lui la Gyr la intemeierea teatrului Baraseum actualmente Teatrul Evreiesc de Stat. Radu Gyr in calitate de ministru legionar al Kulturii (sic!) a autorizat teatrul la care au jucat artisti evrei dati afara din teatrelele romanesti(epurare, romanizare). Au jucat acolo Finti, Beate Fredanov, etc. Ce ne faceam daca Gyr n’ar fi iubit artistii evrei? Dar Steaua fara nume a lui Mihail Sebastian a jucat ,cred ca la Alhambra, sub alt autor. Intre alte manifestari filosemite legionare se pare (daca esti naiv)ca Corneliu Zelea avea discutii filozofice cu rabinul sef al Romaniei,daca nu ma insel pe nume Nimerover. Concluzie : nu totul este alb sau negru. Sunt multe nuante in antisemitism. Sanu uitam ca aceiasi ordine de idei luna e facuta din branza!
Date despre trecutul legionar al lui Mircea Eloade sunt rezumate in Rom Lit 2006 (recenzia la cartea lui F. Turcanu):
„Repet întrebarea: după ce criteriu stabilim că cineva a fost sau nu legionar? După părerea mea, un autor care are convingeri legionare şi le exprimă în scris şi public este legionar, chiar dacă nu a avut „fişă de cuib şi legământ” sau orice altă dovadă a înscrierii sale formale în Legiune. Un articol ca De ce cred în biruinţa mişcării legionare?, publicat de Eliade în „Buna Vestire”, 17 dec. 1937 (Ţurcanu, op. cit., p. 347) şi celelalte cincisprezece articole „direct favorabile Legiunii” (Ţurcanu), publicate de Eliade, începând cu cel dedicat morţii lui Moţa şi Marin (Ion Moţa şi Vasile Marin, „Vremea”, 24 ianuarie 1937 – Ţurcanu, p. 347), atârnă mai greu în cumpănă decât orice „încadrare” formală, presupunând că aceasta nu a existat. Citez un fragment din primul articol menţionat: „Poate neamukl românesc să-şi sfârşească viaţa în cea mai tristă descompunere… cotropit de evrei şi sfârtecat de străini” (Ţurcanu, p. 347).
Dar lucrurile nu se mărginesc la atât. Există dovezi că Eliade a făcut parte efectiv, din punct de vedere organizatoric, din Legiune: Florin Ţurcanu arată, pe baza unei declaraţii olografe a „comandantului” Radu Demetrescu Gyr, păstrate în arhivele S. R. I., că Mircea Eliade a intrat „în aşa zisa „familie legionară” numită „Luminiţa”, o grupare de „cuiburi” de intelectuali… conduşi de poetul Radu Gyr”. (Ţurcanu, p. 339). „
…o rugaminte…..exista undeva pe internet textul (raspunsul Dlui Dorin David) „Cultura. International Journal of Philosophy of Culture and Axiology: „Mircea Eliade and «Archangel Michael» Legion. For a new approach of Mircea Eliade’s work”……..si inca ceva…pentru a nu cadea in capcana speculatiilor (procese de intentie aduse postum) …exista undeva o lista a articolelor pro-legionare scrise de Eliade? (stiam ca exista un singur astfel de articol, dezavuat de Eliade ca fals intelectual)…..si in fine…exista undeva detalii – documente – in legatura cu arestarea (impreuna cu un grup de legionari) si eliberarea lui Eliade? Multumesc anticipat…..si sunt de acord cu „Vlad” care spune ca crima nu este justificata de „patriotism”… (sau religie, xenofobie, bani, etc….)
ÎN LUMEA POLITICULUI CORECT, O DISCUŢIE INTERZISĂ !
AZI ! Nu se Poate aborda CORECT “povestea” ELIADE ! Din păcate !
Cei care nu vor să recunoscă că problema ELIADE, cu nuanţa fatidică, LEGIONARĂ, nu se poate aborda, AZI,corect, cinstit, direct, “pe bune”, se auto-iluzioneză în abordarea Adevărului, pur şi simplu, nici “Tot”, nici “şi Numai”.
Este totuşi, nu numai curioasă, Insistenţa speculativă deformatoare a comparaţiei “exhaustiv-barbară”, între Mişcarea Legionară şi Comunism, şi chiar între Fascism-Nazism-Hitlerism şi Comunism, în care se intrat “cu tancurile” într-o nouă eră a bulversărilor ideologice capitale ( din care, în care domnul Vladimir Tismăneanu, are Tocmai un subtil rol de “NOU Tovarăş”)
Este de subliniat, şi a venit, cred, momentul, dacă avem curajul de a vedea adevărul în faţă, nici exhaustiv şi nici cel “suficient lui însuşi” , ci pur şi simplu, cel evident, la prima vedere, săritor în ochi, de a trage un important Semnal de Alarmă, că ceea ce Ernst Nolte a dezvoltat acum 20-30 de ani, şi mai bine, riscă să cadă într-o propagandă desuetă prin inversarea voită a semnificaţiilor şi Amalgamarea ideologică a celor mai importante Sensuri, Nuanţe şi Detalii.
Lumea Intelectuală, a stabilit nişte TABU-uri peste care NU se poate Trece.
Este Momentul a recunoaşte acest Lucru !
Susţinător al ideii, Esenţiale, de “Schimbare La Faţă a Comunismului” şi deloc a doar căderii Simbolice a “Zidului Berlinului” decît cu cîteva excepţii ( Germania de est, înglobată fericit, în Germania) dar crearea, foarte rapid, aproape ciudat de instantanee , a UNIUNII Europene ( desigur dacă aş fi adăugat termenul, “misterios” azi, sic!, “Sovietice”, v-aţi fi scandalizat cu toţii, şi mi-aţi fi sărit la beregată! EI BINE! n-am făcut-o, staţi liniştiţi !)
În ACEST CONTEXT orice Discuţie oricît de Calmă despre Mircea Eliade şi Mişcarea Legionară PUR Românească [ cît şi cea despre cealaltă faimoasă şi intrigantă “poveste” CIORAN (şi aşa zisa sa “spovedanie”)]
ESTE IMPOSIBILĂ !
Dar mite să căutăm “pionieresc-tinereşte” “TOT” Adevărul !
De-aceea am afirmat mai sus, că limitele, spaţiului şi permisivităţii abordării “Corecte” a acestui subiect “în intregalitatea sa”( acel-acest”tot”)
Dl. Alexandru Păduraru a expus doar în cîteva “cuvinte” mai mult decît “tot” adevărul.
De-aceea devine, cel puţin curioasă insitenţa înspre Performanţă, în exerciţiile la “PARALELE INEGALE” !
Trebuie sa metionam ca in afara de Nae Ionescu mai au fost si alti „intelectuali” prominenti pro-fascisti, antisemiti si „nationalisti. Prof. Cuza la Iasi, Octavian Goga poet de seama au fost in guvern si au avut o influenta nefasta. L-am obiectivat pe Eliade si etc. mai mult „with tongue and cheek” pentru a aduce in relief absurditatea adularii lui post-mortem. Nicicand nu i-a trecut prin cap sa mearga la Canosa si sa se pocaiasca. A avut o amnezie totala intentionata. Poti sa spui ca a fost amagit de Nae precum si Mihail Sebastian dar a avut timp sa reveleze unele din greselele trecutului.
Nu exista patriotism cind ucizi. Precum Corneliu Zelea Codreanu. Iar pentru anii 30: ce bine ar fi fost daca elita intelectuala a Romaniei nu si-l lua drept mentor pe Nae Ionescu. Poate altul ar fi fost „destinul” Romaniei, daca Nae Ionescu nu era adulat si urmat, daca Nae Ionescu n-ar fi sustinut miscarea legionara.
Vă mulțumesc pentru comentariul făcut.
Paralela nu este deloc nepotrivită, de aceea am și făcut-o. Dar dvs. nu sesizați ideea de bază. Mai degrabă nu văd nici o legătură în faptul că Eliade era „un devotat discipol al lui Nae Ionescu”? Apoi, cum aș putea să-l studiez pe „omul” Eliade, fie și cu „slabiciunile si dorintele lui neimplinite”? Este imposibil, și nu doar pentru că a dispărut de mult dintre noi… Sper că realizați că ceea ce spuneți sînt doar vorbe.
În fine, nu în ultimul rînd, repet: eu unul nu mă îndoiesc de calitatea științifică a muncii lui Vladimir Tismăneanu. Dacă mai e nevoie, pot adăuga că jurnalele academice în care a publicat o dovedesc (căutați, verificați). Deși apreciez modul plastic în care o spuneți, nu știu ce să zic despre afirmația că este „doar un personaj secundar intr-un film de consum”. O fi , n-o fi… who knows?
Dl. Alexandru Păduraru a formulat PERFECT doar în cîteva fraze, comentariul cel mai adecvat posibil. DAR nu ne putem împiedica să RE-Subliniem, imposibilitatea de a compara pe MIRCEA ELIADE cu Vladimir Tismăneanu şi, Deosebita Greutate de a Pricepe AZI, cu “Ochii” de-acum ( atît de deformaţi doctrinar-ideologic [de cei 45+23 de ani de comunism şi postcomunism, şi nu numai]), fenomenul “Legionar”ROMÂNESC şi evoluţia acestuia în întreaga complexitate, în contextul istoric Absolut Special şi Teribil Complicat mondial şi românesc, cu toate nuanţele şi detaliile, aproape inaccesibile şi chiar imposibile de pătruns celor fără pregătire şi cultură, naivilor neofiţi, dorind o excavare exhaustivă a labirintelor îmbîrligate ale istoriei, timpului şi oamenilor( Precizare : absolut niciun “à propos” la autorul articolului !) cu atît mai mult azi, într-o lume pradă deformărilor, formulelor de-a gata şi ideologiilor retrograde, anti-româneşti, RĂU-voitoare, deviaţionist-diversioniste, anti-patriotice, propagandiste. PARALELE INEGALE !
DIn articolul de mai sus reese ca Eliade a avut si el o parte buna si omeneasca este probabil legata de misticismul lui stiintific. Multi oameni au spus ca si Hitler a avut calitati n’as spune umane dara scos tara din depresia economica din anii 30. Corneliu Zelea n’a fost patriot? Ar fi bine sa-i punem pe toti la cantar, fascisti si comunisti, si sa descoperim procentul de calitati si defecte MAJORE ale personalitatilor de mai sus. Ceace gasasti intr’o persoana este un „package deal” nu poti sa-l disectezi!
Paralela intre Mircea Eliade si Vladimir Tismaneanu este total nepotrivita. Micrea Eliade nu a fost doar un legionar de conjunctura, ci un nationalist convins, un oponent intransigent al comunismului, un devotat discipol al lui Nae Ionescu. Probabil ca dezamagirile lui legate de aspiratii nationale au fost prea mari pentru a si le mai exprima la batrinete, cind nu putea decit sa re recunosca invins.A-l intelege cu adevarat pe Mircea Eliade nu este de ajuns sa-i studiezi opera si sa-i cercetezi articolele raspindite prin presa vremii, ci sa intelegi omul, care avea in fata o tara de aparat, o credinta de perpetuat. Poate ca azi asemenea cuvinte ni se par ridicole, dar atunci ele aveau semnificatia unor trairi profunde si perfect realiste. Deci daca v-ati propus sa-l studiati pe Mircea Eliade intr-o maniera exhaustiva, aveti in vedere, in primul rind, omul cu slabiciunile si dorintele lui neimplinite. Cit despre Vladimir Tismaneanu, el este doar un personaj secundar intr-un film de consum in care, uneori, are inteligenta de a juca bine.