De curînd, în zilele de 11, 12 și 13 octombrie, Universitatea „Jean Jaurès“ din Toulouse a găzduit cel de-al 41-lea Congres al Societății Franceze de Literatură Generală și Comparată (SFLGC), dedicat unei teme bogate în semnificație în științele literaturii și artei: migrarea genurilor și a formelor artistice. Invitata de onoare a acestei prestigioase reuniuni profesionale academice a fost Asociația de Literatură Generală și Comparată din România (ALGCR), reprezentată de președintele acesteia, profesorul Mircea Martin, membru corespondent al Academiei Române, alături de Oana Soare, cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu“ din București, și Alina Buzatu, conferențiar universitar la Universitatea „Ovidius“ din Constanța.
Congresul specialiștilor francezi în literatură generală și comparată a repus în discuție complexa problematică a genurilor, plecînd de la reevaluarea perspectivei istorice și taxinomice „clasice“ pentru a deschide noi coridoare teoretice, în care conceptul de gen devine un instrument al creativității artistice. Reflecțiile în comun asupra acestui termen emblematic pentru înțelegerea literaturii și artei au acoperit toate ariile majore ale comparatismului – poetică, interculturalitate, intermedialitate, transfer cultural, migrare transartistică și transculturală. Așa cum programul congresului o arată, fiecare lucrare a luminat un aspect al modului în care genurile literare și artistice se transformă – evoluția genurilor în timp, călătoria genurilor în spațiu, migrarea între tradiții, limbi, culturi, teritorii de creații, transferul între arte – și a propus soluții de terminologie și clasificare.
Cele trei zile ale congresului, prolifice, au stat sub semnul convivialității întru idee și spirit academic, al generozității, al respectului și al elocvenței. Prima zi a fost deschisă, cu volubilitate caldă, de importanți membri ai comitetului științific – Anne Duprat, de la Universitatea din Amiens, președinta SFLGC, și Pierre-Yves Boissau (Universitatea „Jean Jaurès“ din Toulouse), cel care a vegheat permanent la buna desfășurare a tuturor activităților.
Dimineața primei zile a fost dedicată unei reuniuni plenare în cadrul căreia un moment important a fost prezentarea Asociației de Literatură Generală și Comparată din România, care a constat într-o sesiune de întrebări de o diversitate aproape deconcertantă adresate părții române. Pe rînd, Mircea Martin, Oana Soare și Alina Buzatu au încercat să prindă într-o definiție identitatea ALGCR, misiunea acestei asociații și evoluția sa în ultimii ani; s-a vorbit despre ultimele reuniuni științifice, despre tradiția pe care au instituit‑o, despre standardele profesionale pe care le apără și le promovează, cu argumente care să probeze soliditatea și actualitatea preocupărilor cercetătorilor români, precum și despre neîntreruptul contact al asociației cu importanți specialiști din întreaga lume. Dialogul a cuprins și explicații despre rolul literaturii comparate și al teoriei literaturii în sistemul filologiei autohtone și modul de structurare a conținuturilor disciplinare, dinamica raporturilor literaturii române cu modelele cultural-literare europene, condiționările circumstanțiale ale literaturii române, politica de traduceri etc. Competența și pasiunea cu care vorbeau despre literatura română comparatiștii de la Universitatea „Jean Jaurés“ din Toulouse au impresionat deopotrivă; este o bucurie să auzi vorbindu-ți-se în română și să afli că studenții francezi din Toulouse îi citesc pe Blaga, Barbu, Ion Pillat sau Panait Istrati.
Punctul focal al primei zile a fost, fără doar și poate, conferința plenară susținută de profesorul Mircea Martin; cu precizia și substanța unui cărturar care a reflectat la ceea ce enunță, profesorul Mircea Martin a figurat constituirea ideii de gen în diferite momente de cunoaștere teoretică, glosînd asupra competențelor normative, descriptive și performative, deplasate din cîmpul literaturii în alte spații ale artei și culturii. În contextul acestei epoci traversate de permanente restructurări și crize profunde ale ideii de reprezentare, canonizarea, decanonizarea, recanonizarea genurilor literare și artistice riscă să „dizolve“ criteriile de valoare estetică; de aceea, finalul discursului magistral a pledat, în numele ideii legitime de preeminență a criteriului estetic, pentru responsabilitatea și salvgardarea ideii de valoare, așa cum a fost aceasta consacrată de instituțiile literaturii și artei.
De altfel, toate cele trei conferințe plenare – cea despre poezie ca gen literar susținută de Jean-Yves Masson (Universitatea Paris Sorbonne), din cea de-a doua zi a congresului, precum și cea despre genul literar și studiile postcoloniale prezentată de profesorul Dominique Combe (École Normale Supérieure), în ultima zi – au interogat și problematizat formele și mecanismele prin care conceptul de gen literar își apropriază alte definiții și teritorii semantice, precum și consecințele teoretice și critice ale acestor deplasări.
Secvențele științifice ale celui de-al 41-lea Congres SFLGC au acoperit cele mai variate forme literar-artistice, de la teatru, scenă spectacol, roman, bandă desenată la poezie, muzică, dans, cinema, arte vizuale. Dacă, în prima parte a reuniunii științifice, Alina Buzatu a prezentat o lucrare cu miză teoretică în care a încercat să probeze antifragilitatea conceptului de gen literar și faptul că, în pofida numeroaselor restructurări conceptuale, genul literar rămîne un instrument util și eficace pentru formele de literaritate emergente, în ultima zi a congresului, a fost rîndul Oanei Soare să expună și să verifice interpretativ prețioase observații despre intertextul pe care îl scriu împreună modelele franceze ale romanului foileton și adaptările românești, relevînd importanța acestor legături dialogice pentru identitatea literaturii noastre.
Au fost trei zile de dialog profesional fertil, care au onorat munca și devotamentul științific și au confirmat prestigiul real de care se bucură Asociația de Literatură Generală și Comparată din România – trei zile pe care memoria afectivă le va reține în culorile de miere și de rugină ale toamnei din Toulouse.