Alegerile din Republica Moldova şi aşa-zisa limbă moldovenească

Presa rusă  a calificat rezultatele alegerilor parlamentare din Republica  Moldova, în urma cărora Partidul Socialiştilor s-a clasat pe primul loc, ca „o palmă dată Europei“, sugerând că „poziţiile forţelor proeuropene din această ţară sunt slabe“[1].Într-un articol intitulat Vladimir Putin l-a întrecut pe cancelarul german la alegerile din Republica Moldova, apărut în ziarul Nezavisimaia Gazeta, se făcea aluzie la susţinerea pe care preşedintele Rusiei a acordat-o partidului socialiştilor şi liderului acestuia Igor Dodon şi, respectiv, sprijinul de care s-a bucurat Vlad Filat şi PLDM, din partea cancelarului Germaniei, Angela Merkel. Aşadar, scrutinul electoral de la Chişinău a arătat că în timp ce vectorul european a fost promovat  cu ardoare  de către trei partide  –  PLDM, PD şi PL – , orientarea pro-rusă  a definit Partidul Socialiştilor şi  Partidul Comuniştilor. În acest context, discursul identitar deşi nu a apărut în prim-planul propagandei electorale, acesta s-a simţit totuşi în surdină, cetăţenii identificându-se cu valorile promovate, explicit sau implicit, de fiecare partid în parte în propria platformă electorală. În consecinţă, ei au ales nu doar viitorii deputaţi în parlament, ci au ales în acelaşi timp între două discursuri identitare: discursul românesc şi cel moldovenesc. Astfel încât, odată cu opţiunea pentru Europa sau pentru Rusia, […]