Ales Rasanau in traducerea Norei Iuga

L-am cunoscut la Castelul Wiepersdorf, la o ora de mers cu trenul de Berlin. Il cheama Ales Rasanau. 58 de ani, inalt, ochi albastri. Ne intelegem in limba germana. Nu spune niciodata Belarus, spune Weißrussland – Rusia Alba. Vine de acolo, din luncile Brestului, de sus, dinspre nord, aproape de Polonia. Are o noblete in glas, in trasaturi. „Rusia Alba am invatat in copilarie ca reprezenta partea aristocratica a Rusiei…“ Ii place ce ii spun. Am avut o lectura impreuna in ziua de Paste – in sala aceea, plina de lume prusaca, noi eram singurii ortodocsi. Faceam haz pe chestia asta. Nu-si citeste versurile, le spune pe de rost stind in picioare – e si asta un fel de respect fata de limba tarii tale, de poezie si de auditoriu. Din cauza opresiunii exercitate de regimul Lukacenko asupra scriitorilor belarusi si, mai ales, aflindu-se printre cei care s-au opus deschis excluderii limbii belaruse din viata publica, Ales Rasanau a ales drumul exilului. Din anul 2001 locuieste in Germania, beneficiind de sprijinul „Retelei de orase pentru scriitorii amenintati si cenzurati“ (Cities of Asylum). A publicat 10 volume de poezie si numeroase traduceri din literaturile lituaniana, bulgara si georgiana. Poemele lui au […]